Un nou început pentru oceanele lumii: Acordul internațional pentru conservarea diversității marine
Într-un moment istoric, undele oceanice se zbuciumă sub razele soarelui, în timp ce un acord internațional de amploare își face simțită prezența. Este vorba despre „Acordul privind conservarea și utilizarea durabilă a diversității marine în zone aflate în afara jurisdicției naționale”, un tratat care a fost finalizat în martie 2023, după un parcurs de 15 ani de negocieri. De luni, acest acord a intrat oficial în vigoare, marcând o schimbare semnificativă pentru apele internaționale, acum reglementate pentru prima dată.
Această reglementare permite crearea unei rețele globale de arii marine protejate, având în vedere că până acum aceste zone au fost aproape complet nereglementate, lăsându-le vulnerabile la activități de exploatare nesustenabile.
Jumătate din planetă, sub reguli noi
„Este vorba despre două treimi din oceane și despre jumătate din suprafața planetei care, pentru prima dată, vor avea un regim juridic cuprinzător”, a declarat Adam McCarthy, un oficial al Ministerului de Externe al Australiei, conform Reuters. Acest acord a îndeplinit condițiile necesare pentru aplicare încă din septembrie anul trecut, după ce a fost ratificat de cel puțin 60 de state, numărul ratificărilor depășind acum 80, semn că comunitatea internațională este din ce în ce mai angajată în protejarea oceanelor.
Tot mai multe state se alătură acordului
Printre statele care au aderat recent la acest tratat se numără China, Brazilia și Japonia, iar Marea Britanie și Australia sunt așteptate să se alăture în curând. Deși Statele Unite au semnat tratatul, acesta se va aplica doar după aprobarea Congresului SUA. „Este esențial să ajungem la o ratificare globală pentru ca tratatul să fie aplicat eficient”, a explicat Rebecca Hubbard, directoarea High Seas Alliance, o organizație care reunește mai multe entități dedicate protejării oceanelor.
Economia albastră, inclusă în acordul ONU
Acordul introduce obligația ca statele să efectueze evaluări de impact asupra mediului pentru activitățile care afectează ecosistemele marine. De asemenea, sunt stabilite mecanisme pentru împărțirea beneficiilor rezultate din „economia albastră”, care se referă la activitățile economice legate de oceane, precum pescuitul, transportul maritim, energia sau cercetarea științifică. Punerea în aplicare a acestui acord ar putea transforma radical modul în care sunt gestionate resursele marine la nivel global.
Tratatul nu acoperă mineritul marin
Cu toate acestea, ecologiștii avertizează că, pentru a atinge obiectivul de protejare a 30% din oceanele lumii până în 2030, ar fi nevoie de peste 190.000 de arii marine protejate. În prezent, doar aproximativ 8% din oceanele lumii beneficiază de protecție formală. De asemenea, este important de menționat că tratatul nu reglementează exploatarea mineralelor de pe fundul mării, această competență rămânând în sarcina Autorității Internaționale pentru Fundul Mării, care gestionează mineritul în apele internaționale. „Acordul este ambițios, dar are limite clar definite”, a subliniat Adam McCarthy, subliniind astfel complexitatea provocărilor cu care se confruntă comunitatea internațională.
