Occidentul accelerează producția de muniție și explozibili, cu proiecte majore în SUA și Europa, inclusiv în România
Cel puțin 24 de noi proiecte pentru fabricarea de propulsoare și explozibili sunt în derulare în țările membre NATO, potrivit informațiilor publicate de The Wall Street Journal. Aceste inițiative reflectă o reacție amplă la dificultățile recente în aprovizionarea cu muniție illustrate de conflictul din Ucraina. În Statele Unite, trei noi fabrici sunt planificate doar în statul Arkansas, recunoscut ca un centru major al producției de arme, iar în Europa sunt vizate mai multe țări, printre care și România.
Provocările producției de muniție dezvăluite de războiul din Ucraina
Invazia rusă în Ucraina a scos în evidență deficiențele lanțurilor de aprovizionare ale statelor occidentale în ceea ce privește muniția de artilerie. Deși producția de obuze a crescut, occidentalii continuă să depindă de materii prime critice, inclusiv substanțe chimice periculoase, obținute dintr-un lanț global de producție.
Înainte de război, Washingtonul și aliații săi considerau că dețin suficiente rezerve și o capacitate robustă de producție, concentrându-se mai ales pe muniții rafinate, scumpe, cu componente digitale sofisticate. Cu toate acestea, războiul a evidențiat necesitatea unor rezerve diferite, mult mai simple și produse în cantități mari, precum obuzele de artilerie clasice.
Will Somerindyke, președintele companiei Regulus Global, specializată în logistică și producție militară, a declarat pentru WSJ că războiul din Ucraina și alte conflicte au arătat cât de important este să existe un lanț de aprovizionare autonom și extins, mai ales pentru muniția de artilerie. El a subliniat că SUA și Europa nu dispun în prezent de această suveranitate în producția de muniție, iar redresarea acestei situații va fi dificilă.
Inițiative majore în SUA: trei fabrici noi în Arkansas
În răspuns la aceste provocări, Regulus Global a anunțat intenția de a începe în acest an construcția unei unități de producție pentru propulsori cu bază triplă, un tip de combustibil extrem de puternic pe care SUA nu l-au fabricat din 1986.
În prezent, SUA dețin o singură fabrică de combustibil pentru muniții, instalată în sudul statului Virginia, construită în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Nu s-a mai construit nicio fabrică nouă de acest tip din anii 1970.
Regulus va fi una dintre cele trei companii care vor activa în Arkansas. Producătorul american D&M Holding construit deja o fabrică de propulsori în acel stat, în cooperare cu Pentagonul, iar compania sud-coreeană Hanwha Defense și-a exprimat și ea intenția de a deschide o unitate de producție în Arkansas.
Propulsorii sunt esențiali pentru lansarea proiectilelor, iar explozibilii, la rândul lor, sunt necesari pentru distrugerea țintei, acestea fiind două tipuri principale de amestecuri utilizate în munițiile moderne, inclusiv în obuzele de artilerie, dronele de atac și rachete.
Extinderea producției europene: România pe harta NATO
În Europa, extinderea producției de explozibili și propulsori pentru NATO este deja în curs, cu proiecte semnificative în Finlanda, Suedia, Polonia, Grecia, Germania, Franța și Norvegia. România este menționată specific pentru producția de propulsori, în zona Brașov.
Pe harta realizată de WSJ privind extinderea producției de TNT – un explozibil de bază – apar zeci de locații în aceste țări europene, alături de fabricația unor componente energetice în Regatul Unit, care intenționează să finalizeze cel puțin șase fabrici noi până în anul 2030.
În plus, în SUA, TNT va fi produs pentru prima dată după mai multe decenii, iar în Europa trei companii construiesc noile facilități pentru producerea acestei substanțe.
În ceea ce privește aprovizionarea globală, India, prin conglomeratul Kalyani Strategic Systems, produce lunar aproximativ 60.000 de cartușe și dorește să extindă producția de substanțe chimice utilizate în muniție, însă acest volum nu este considerat suficient pentru cerințele țărilor occidentale.
De asemenea, după doi ani de conflict, producătorul polonez Nitro-Chem, unul dintre furnizorii SUA de TNT, a transmis clientelor americane că nu mai poate garanta livrările din cauza războiului, iar prețul TNT a crescut aproape de patru ori începând cu 2024.
Înapoierea capacităților de producție după Războiul Rece
După sfârșitul Războiului Rece, atât SUA, cât și țările europene au închis majoritatea fabricilor proprii de muniție și explozibili, relocând producția în Asia sau alte regiuni. Astfel, numărul fabricilor de muniție deținute de guvernul american a scăzut de la 32 în 1978 la doar 11 în prezent, conform Comandamentului de Susținere a Armatei SUA.
Europa avea anterior șapte fabrici de TNT, dar în prezent doar una singură mai funcționează. SUA își procură acum integral TNT-ul din import, în special din Polonia.
Finanțarea și resursele critice necesare reconstrucției lanțului de aprovizionare
Bugetul de apărare american propus în administrația Trump, în valoare de 1,45 trilioane de dolari, alocă aproape 50 de miliarde de dolari pentru dezvoltarea surselor interne de minerale, substanțe chimice și resurse energetice, considerate esențiale pentru producția de arme.
Un caz concret este redeschiderea, în anul precedent, a unei mine de aur din Idaho de către armata americană pentru accesarea unei substanțe chimice secundare, sulfură de antimoniu, esențială în circa o treime din muniția militară. În prezent, SUA obțin această substanță în totalitate din importuri, conform datelor WSJ.
Acest val de investiții reflectă o schimbare semnificativă în strategia de securitate a NATO, orientându-se către independentizarea producției de muniție și consolidarea capacităților interne. În contextul tensiunilor geopolitice și al războiului din Ucraina, aceste măsuri sunt considerate cruciale pentru a asigura suveranitatea și continuitatea în aprovizionarea cu arme esențiale.
