Legende vs. Oameni: Comoditatea Credințelor în Campionatul Emoțiilor
Oamenii vii, da, ăștia ne enervează tare, pentru că subtil ne scot din zona aia de confort, credințele care ne plac, dar uite că legendele, alea au avantajul că pot fi interpretate, nu-i așa, cum vrem noi, iar Cătălin Tolontan zice pe Golazo, nimic mai simplu, dar totuși complicat, că înainte de meci, totul devine mai mare ca viața, cu spectatori care râd și plâng, iar noi ne îndoim de tot ce știm.
Și, de obiceii, când vine vorba de fotbal, normal teleghidăm emoțiile la maximum, în arena asta, care nu-i doar o simplă arenă, ci un loc unde câțiva oameni, pesemne mai urmăresc mai mult jocul decât miza, iar legendele – da, ele rămân mai mult timp în memorie decât un simplu meci, căci vrea cineva un raspuns satisfactoriu despre ce e, de fapt, legenda fotbalului, mai ales când cu cacatul timpului, se transformă totul în povești.
De exemplu, cei ce au jucat în vremuri mai vechi, cu mingea aia din piele, își iau cu ei spiritul etern, da, tot pe acești timpi când fotbalu’ devine un mit, iar noi, restul, doar ne bucurăm de tot ce se poate vedea în tribune, cu toți fanii care vin cu steaguri, la mii de kilometri, să asiste de zici că-i un spectacol, dar oare câte seminificative momente se pierd între noi, între staruri, și ce contează cu adevarat pentru un fan adevărat, de multe ori?
oameni vi enervaza
legende fotbal
credinte comode
raspuns satisfactor
seminificative momente
