Românca care a cucerit Galicia: Povestea unui restaurant de succes!

Unii oameni spun că în Galicia, într-un loc mai liniștit, se află o româncă care a reușit cu ceva munca ei, dar și prin soț, să strângă oameni care vin cu drag la restaurantul lor, așa că Ofelia Ungureanu are un loc foarte apreciat, cum spune ea, e chiar un succes mână în mână cu comunitatea locală. Povestea ei este că care muncă de obicei, poți reuși chiar tot ce ți-ai pus în cap, nu-i așa?

Ofelia s-a născut prin Dorohoi, în Botoșani, acum 16 ani a plecat din România, iar pe parcurs a încercat să aibă diverse locuri de muncă, dar a realizat la un moment dat că trebuie neapărat să își transforme pasiunea pentru gastronomie în ceva mai serios, că e muncă multă necesar și atenție, că așa e în viață.

„Am tot lucrat în tot felul de cafenele și restaurante, unde prinzi experiență, înveți și mereu ajungi la un punct unde te întrebi ce pot să fac mai departe”, a zis ea, dar în interviurile astea, uneori zici că vorbești cu cineva care chiar a realizat că nebunia de timp de acum nu o mai poți… e nostalgică povestea asta.

Deci părerea ei era clară: restaurantul acesta micuț, el trebuie pus pe picioare pentru a ajuta familia, „Am hotărât să muncim din greu, așa a fost decizia noastră”, spune românca cu un aer puțin determinat, ca și cum viața era într-o fugă constantă.

Restaurantul Casa Urbano este situat bine, aproape de Manon, de o an și a ajuns pe harta asta ca un loc de întâlnire, aflând din spusele unui prieten desenat, iar munca nu a fost ușoară deloc, căci e întotdeauna greu să te acomodezi.

„A fost greu, știi, pentru că oamenii de la 30 de kilometri chiar au obiceiuri diferite. Trebuia să aflu ce le place, cum trebuie chiar să mănânce, toate detaliile astea că nu te îmbraci bine fără să știi”, a declarat ea, cumva cu o frustrare că e greu de urmărit obiceiul pe care-l ai în cap la masa de prânz.

Așa că marea decizie a fost rapidă, „Am avut o săptămână la dispoziție și m-am grăbit, căci restaurantul era deja închis”, a spus cu o ușoară presiune în voce, o presiune ce vine cu responsabilitate, să te știi atât de ocupat.

În prima săptămână a fost „am reușit”, chiar dacă a fost greu, oamenii au fost mulțumiți la final, dar mâncarea, servirea, toate s-au unit ca într-un dans, a fost o experiență ce-ți rămâne în minte și nu-i ca la noi, așa o traducere sută la sută.

„Oamenii erau încântați, nu le venea să creadă”, iar Ofelia prinde acest spirit puțin uimitor despre povestea ei. „E ceva wow, dar eu nu văd așa – bucătăria noastră e mai complicată”, a mai spus românca cu liniște.

Printre altele, românca a ales un drum diferit, cei care deschid restaurante deseori aleg rețete de acasă, dar ea a decis să se coace poate la puțină frumusețe. „Preparatele din zonă sunt baza și noi local, dar dacă e cerere, ce m-aș face?”, vorbește cu zâmbete despre cum poate să surprindă cu ce-i place oamenilor.

Ingredientele mereu locale și de calitate înseamnă că se investește mult timp și răbdare, căci a vorbit despre mâncăruri ca Cocido și Callos, cele preferate, iar „Cocido mai trebuie să știi cum trebuie făcut, să-l ai în față”, iar Callos nu e complicat, dar de cele mai multe ori îi ia ore.

Pe un alt plan, ea observă că în zona respectul pentru lucrătorii din domeniu este foarte important, retrăind timpul și cum oamenii pot fi deschiși. „Mâncarea e ca acasă, familii, tradiții…”, spune cu priviri deschise.

„Oamenii nu caută crap, că pentru ei nu-i peștele sănătos. Aici nu-i masă fără carne, e o regulă a comunității, dar toată lumea merge la bar să bea o cafea”, spune Ofelia, comparând viața noastră care e mai stresată, iar ei își permit să dureze un pic mai mult.

Chiar și întrebată despre români în zonă, a spus că „eu sunt doar singură, restul mai sunt englezi și nemți”, dar crede că sunt comunități deschise și primitoare; „de când am ajuns, toți sunt bine și bun simț”, concluzionând cu o notă de nostalgie.

Dar la întrebarea de a se întoarce în România, răspunsul a fost clar, „Toată viața e aici, copiii sunt la școală, nu cred că ne întoarcem. S-au schimbat multe lucruri, nu e ca pe vremuri, viața a luat-o pe alte căi”, iar schimbările sunt mereu complicate timp de-a lungul anilor.

Ofelia Ungureanu
restaurant Casa Urbano
gastronomie in Galicia
viata românilor în străinătate
experiența mâncării locale
respecț pentru ospătari
obiceiuri culinare
comunitate mixtă