Accidentul de la 2 Mai a scos la iveală disfuncționalități și lipsuri majore în activitatea poliției constănțene, care a lăsat un șofer drogat să plece dintr-o secție de poliție, pentru ca la câteva ore, acesta să provoace un accident soldat cu doi morți.
Poliția a prins 14 șoferi drogați, după ce a testat 1.200 de peroane într-o singură noapte
Așa s-a aflat că, la nivelul județului Constanța, care are un aflux de zeci de mii de turiști în fiecare weekend, existau doar 15 aparate drug-test. Culmea, cu doar un an înainte, IPJ Constanța se lăuda cu o acțiune în care 1.200 de conducători auto au fost testați cu aparate etilotest și drug test, în doar o singură noapte. Dintre șoferii opriți, doar 14 au ieșit pozitivi la testul pentru droguri.
După drama de la 2 Mai, autoritățile au anunțat că declanșează ofensiva totală împotriva drogurilor, vizații find mai ales consumatorii care urcă la volan sub influența substanțelor interzise. Doar că pentru un astfel de ”război”, trebuie mai întâi să-și cunoști adversarul.
Poliția Română nu știe câți șoferi au fost testați pentru droguri
În acest moment, Ministerul Afacerilor Interne nu știe câți șoferi au fost testați cu aparatul drug-test în ultimii trei ani și jumătate, sau măcar în primele 6 luni a anului 2023.
De asemenea, nu există o statistică a șoferilor care au fost conduși la o unitate medicală sau la INML pentru a le fi recoltate teste din sânge, nu se știe câte rezultate s-au dovedit fals-pozitive sau care au fost substanțele cele mai des folosite de șoferii prinși drogați la volan.
Potrivit ministrului Cătălin Predoiu, care a răspuns unei interpelări a deputatului neafiliat Dragoș-Cătălin Teniță, ”baza de date de la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române nu este structurată, astfel încât să fie extrase aceste date”.
Datele poliției pe anul acesta arată că s-au rărit cazurile de șoferi drogați?!
Informațiile disponibile sunt legate de șoferii care s-au ales cu dosar penal pentru conducere pe drumuri publice a unui autovehicul sub influența substanțelor psihoactive, și de numărul de acțiuni întreprinse de oamenii de ordine, în acest sens, la nivel național
– În 2020 au fost organizate 894 de acțiuni pentru depistarea conducătorilor auto care se aflau sub influența substanțelor psihoactive, în care au fost constate 740 de fapte penale
– În 2021: 2.085 acțiuni – 1.535 fapte penale
– În 2022: 3.012 acțiuni – 2.866 fapte penale
– În 2023 (primele 6 luni): 2.016 acțiuni – 1.276 fapte penale
Din datele de mai sus reiese că Poliția Română are o medie mai mică de un șofer prins drogat pentru fiecare acțiune de combatere a drogurilor la volan, în ultimii trei ani și jumătate (6.417 dosare penale în 8.007 acțiuni ale poliției). Deși acțiunile s-au înmulțit, media raportată de fapte penale a scăzut în perioada ianuarie – iunie 2023 față de anii precedenți. Conform acestui algoritm, din datele IGPR rezultă că fenomenul este în scădere, ceea ce este absurd, din moment ce numărul consumatorilor a crescut.
Rezultatul analizelor biologice vin și după 6 luni
O altă situație abordată de ministrul Predoiu este cea a ”rateurilor” date de testele antidrog cu aparatul Drager DrugTest 5000, din dotarea Poliției Române.
Din 2019, de când acestea au fost achiziționate, s-au înregistrat mai multe cazuri de șoferi care au fost testați pozitiv cu acest dispozitiv, dar au ieșit negativ la analizele de sânge, singurele care pot reprezenta probe într-un dosar penal.
Printre cazurile mai cunoscute se numără cel al prezentatorului Victor Slav sau al fostului polițist care a provocat un accident mortal la Popești-Leordeni. În ambele cazuri, analizele medico-legale au contrazis aparatul drug-test.
Problema este că buletinul de analiză toxicologică poate fi emis cu o întârziere foarte mare de timp, care poate să depășească o jumătate de an, iar în tot acest timp, șoferul este cercetat penal, fiind pasibil de o pedeapsă cu închisoarea de la 1 la 5 ani.
Erorile date de aparatul drug-test folosit de poliția rutieră din România sunt cunoscute, iar în unele țări,
