Afanazia: Când Mintea Pur și Simplu Refuză să Vedea!
Dacă te-ai gândit vreodată la o vacanță de vis, pe plaja aceea idilică, cu soarele arzând pe pielea ta, jucându-se cu nisipul fin, gândindu-te cum ai putea să uiți mirosul sării mării absolut minunat, ei bine, bine, … sunt oameni care pur și simplu nu pot vedea asta, și da, e vorba de afantazie, o condiție neurologică inexplicabilă ce te privază de imagini mentale, da da, ai înțeles bine, deși mulți habar nu au, asta e treaba aici.
Deci, afantazia, care sună a ceva ce ai citi în cărțile de știință ciudate, nu doar că îi face pe oameni incapabili să-și imagineze peisaje, dar, din păcate, îi afectează și în a-și crea sunete sau alte simțuri. Hotărât, e un haos în capul celor afectați; „poate pot să descriu cum arată o plajă, dar să o vizualizez? Nici pompierii nu m-ar salva cu asta!” zice Pablo Barrecheguren, un divulgător științific de genul învățat, care pare să aibă o teorie despre cum, „îi unește imaginarul cu… subiectivul.”
Cauze neclare, de ce ai afantazia?
Clar, ca un nor de fum, cauzele afantaziei nu sunt un rahat cunoscut cu exactitate, dar studii vag întrepătrunse sugerează că rămâne legată de ceea ce se întâmplă în anumite zone ale creierului, uite, cortexul vizual, un loc din spatele capului nostru, care – apropiindu-se de ideea din soare – ar trebui să strălucească atunci când vizualizăm, dar nu, nu la cei cu afantazie. E ca și cum ar fi apăsată o melodie “on/off”.
Mai mult, se pare că legăturile dintre cortexul vizual și memoria, oh, memoria, sunt cam ciudate la această grupare a afantaziei. Una poți să fii născut cu ea, sau, în urma unor accidente stupide, cum ar fi intervențiile chirurgicale la cap – ceea ce sună… nu chiar ok, dacă ai întrebat pe cineva asta.
Te întrebi dacă ai afantazie?
Pentru a descoperi asta nu e rău să te testezi, iei un câmp de flori, îl pui în minte și vezi ce iese, dacă nu iese, surprise, ai vreo șansă să ai afantazia! Și nu uita de teste sofisticate, precum Vividness of Visual Imagery Questionnaire, care se folosește ca un fel de test de selecție pentru cei noi la clubul imaginației, dar voi gândiți-vă că dacă ai nu dai score mare, e o problemă, zic eu.
Până la urmă, dynamic, cei care au afantazie au dificultăți să-și amintesc vizual experiențele trecutului, cum ar fi cele din copilărie, dar pot în continuare să discearnă concepte verbale, interesant, nu-i așa?
Numărul persoanelor afectate – un mister!
Studiile însă, într-o zonă cenușie, sugerează că se cam estimează că între 2% și 5% din populație ar putea avea o formă ușoară de afantazie, iar cei care nu pot genera deloc imagini mentale pot ajunge și la 0,08%. Asta înseamnă că mulți oameni își pot trăi viața fără să știe, cel puțin, poate, abia când sunt întrebați despre experiențele lor de imaginație, berbeci, unde au fost!?
Vise versus afantazia – cine câștigă?
Mai îngrijorător sau surprinzător poate că visurile celor afectați e o treabă diversă; unii susțin că își „văd” visele, dar sunt vag vagi, iar alții experimentează sunete sau senzații, cum ar fi emoțiile care dansează în capul lor, un fel de concert pe ritmuri ciudate, mult mai clar decât peisajele pe care nu le pot vedea!
Articolul despre afantazie, acel mister fascinant al incapacitatii mentale, a apărut prima dată în [Mediafax](https://www.mediafax.ro).
