Nu lua sfaturi de sănătate de la centenari! Ce spun experții

Moartea Mariei Branyas Morera, cea mai vârstnică persoană din lume, la vârsta de 117 ani, a stârnit curiozitatea multora cu privire la secretele unei vieți excepțional de lungi. Totuși, oamenii de știință avertizează că ar fi o greșeală să ne bazăm pe sfaturile centenarilor pentru a ne prelungi viața.

Maria Branyas, conform Guinness World Records, atribuia longevitatea sa “ordinii, liniștii, relațiilor bune cu familia și prietenii, contactului cu natura, stabilității emoționale, lipsei de griji și regrete, pozitivității și evitării oamenilor toxici”.

Richard Faragher, profesor de biogerontologie la Universitatea din Brighton, spune că, deși aceste afirmații sunt interesante, realitatea este mult mai complexă. Oamenii de știință încă încearcă să descifreze motivele pentru care unii oameni depășesc vârsta de 100 de ani.

Norocul și genetica: cele două teorii principale

Faragher prezintă două teorii principale, care nu se exclud reciproc:

• Norocul: unii oameni au pur și simplu norocul să trăiască mai mult, indiferent de obiceiurile lor. Aceasta este o eroare de logică cunoscută ca “prejudecată de supraviețuire”. “Doar pentru că ai supraviețuit fumând 60 de țigări pe zi nu înseamnă că fumatul este bun pentru tine”, explică Faragher.
• Genetica: centenarii ar putea avea caracteristici genetice specifice care îi predispun la longevitate, făcându-i mai rezistenți la boală și îmbătrânire.

Indiferent de teorie, ambele concluzii conduc la același avertisment: “Niciodată, niciodată să nu accepți sfaturi despre sănătate și stil de viață de la un centenar”, subliniază Faragher.

Centenarii: o sursă nesigură de sfaturi

Faragher adaugă: “Ceea ce observăm la mulți centenari este că nu fac prea multă mișcare, dietele lor sunt adesea nesănătoase, iar unii dintre ei chiar fumează. Acesta este un contrapunct la dovezile științifice solide care ne demonstrează cum să prelungim speranța de viață sănătoasă.”

Un studiu amplu a constatat că nefumatul, exercițiile fizice regulate, consumul moderat de alcool și o dietă bogată în fructe și legume pot crește speranța de viață cu până la 14 ani. “Faptul că [centenarii] fac multe lucruri nesănătoase și totuși trăiesc, ne spune că sunt fie norocoși, fie dotați genetic”, conchide Faragher.

Branyas a recunoscut că norocul a jucat un rol important în viața sa lungă, în timp ce fiica ei, Rosa Moret, a atribuit longevitatea sa geneticii. “Nu a mers niciodată la spital, nu și-a rupt niciun os, este bine și nu are dureri”, declara Moret în 2023.

Cauzalitate inversă: sfaturile centenarilor sunt înșelătoare

Faragher atrage atenția asupra unui aspect crucial: multe dintre explicațiile invocate pentru longevitatea centenarilor ar putea fi, de fapt, exemple de cauzalitate inversă. De exemplu, ideea că o perspectivă mentală pozitivă contribuie la longevitate ar putea avea la bază o sănătate mai bună, care generează optimism.

“Când a fost ultima dată când ați avut o atitudine mentală pozitivă și o durere de dinți?”, întreabă el retoric.

Faragher subliniază o problemă majoră: tendința de a ne concentra pe factorii care ar fi putut ajuta centenarii să supraviețuiască, ignorând cei care nu au avut șansa de a trăi atât de mult. “Nu luăm în considerare cei care nu le permit [să trăiască o viață lungă]”, spune el.

Genetica și norocul: un cocktail complex

David Gems, genetician la University College London, este de acord cu Faragher, susținând că genul este un factor important în longevitate, femeile îmbătrânind mai lent decât bărbații. Totuși, el subliniază rolul esențial al norocului, menționând variabilitatea naturală a ratei de îmbătrânire.

“Lucrez cu viermi nematozi care trăiesc doar câteva săptămâni. Viermii sunt identici genetic și sunt ținuți în condiții identice, dar primii viermi mor la aproximativ 10 zile, iar ultimii la aproximativ 30 de zile”, explică Gems.

Speranța de viață: o poveste de progres

Deși la nivel individual, norocul ar putea explica longevitatea centenarilor, experții sunt de acord că există factori bine cunoscuți care pot contribui la îmbunătățirea speranței de viață la nivel de populație. Îmbunătățirea asistenței medicale și a igienei au jucat un rol esențial în acest progres.

“În urmă cu aproximativ 100 de ani, am început să observăm progrese uriașe în ceea ce privește speranța de viață, determinate de reducerea mortalității infantile”, spune David Sinclair, directorul executiv al International Longevity Centre. “Acest lucru s-a datorat în mare parte introducerii vaccinurilor și a apei curate.”

“În ultimii 20 de ani și în următorii 20 de ani, vom vedea o concentrare similară în ceea ce privește îmbătrânirea”, adaugă Sinclair. “Aceasta include îmbunătățiri ale vaccinurilor pentru gripă și zona zoster, statine și alte medicamente care contribuie la creșterea speranței de viață în rândul persoanelor în vârstă.”

Un viitor mai lung, dar nu neapărat mai fericit

Guvernele trebuie să ia măsuri pentru a ajuta populația să facă alegeri mai sănătoase, inclusiv accesul la un mediu mai sigur și mai curat, cu condiții mai bune pentru a face mișcare și a se alimenta sănătos. Cu toate acestea, chiar dacă o persoană trăiește până la trei cifre, nu înseamnă că viața va fi neapărat plină de bucurii și satisfacții.

Sinclair atrage atenția asupra realității mai puțin optimiste: mulți centenari se confruntă cu provocări, cum ar fi singurătatea și izolatia socială. “Realitatea nu este întotdeauna atât de pozitivă pe cât pare”, conchide el.