Recent, un membru important al USR a dat un răspuns în urma criticilor aduse partidului în legătură cu denumirea “dosar politic” dată investigației DNA privind achiziția de vaccinuri. Fostul ministru Cristian Ghinea a declarat că atunci când el a susținut DNA, aceasta era o instituție în faza de început, atacată din toate părțile, care se ocupa de cazuri grele de corupție, nu de investigarea deciziilor de oportunitate.
Politicianul USR susține că actualul procuror-șef al DNA, Marius Ionuț Voineag, a fost numit în funcție doar pentru că ar fi venit în ajutorul lui Nicolae Ciucă, fără a avea “niciun alt merit”.
În data de 23 noiembrie 2023, DNA a cerut ridicarea imunității pentru fostul prim-ministru Florin Cîțu și foștii miniștri ai sănătății, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă.
Președintele USR, Cătălin Drulă, afirmă că “dosarele sunt activate doar când este convenabil politic, în timpul campaniilor electorale, am mai văzut lucrul acesta”.
Cristian Ghinea, fost ministru și lider al USR în prezent, reacționează la criticile aduse de jurnalistul Cătălin Tolontan și susține că trăim un moment abject, în care se pare că “securiștii se răzbună”.
Într-un articol publicat în Libertatea, Cătălin Tolontan amintește despre cartea scrisă de Cristian Ghinea, intitulată “Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituțiile anticorupție”, și observă că există o discrepanță evidentă între poziția pe care Ghinea o avea atunci și cea de acum.
Critici la adresa procurorului-șef al DNA, Marius Ionuț Voineag
Liderul USR Cristian Ghinea a luat legătura cu jurnaliștii de la Libertatea pentru a da o explicație în legătură cu criticile aduse USR și a enunțat argumentele sale prin intermediul platformei Facebook.
“Nu, domnule Tolontan, nu sunt două lucruri diferite, este tot una și aceeași situație”, își începe Ghinea postarea.
Ghinea explică că atunci când el a scris cartea “Eu votez DNA”, instituția era concentrată pe cazuri mari de corupție, în care existau dovezi solide. DNA era condusă de Daniel Morar, numit în funcție datorită faptului că fusese singurul procuror care anchetase un parlamentar după revoluție (Bivolaru). Cazul Năstase era un exemplu clar de realizare a unei anchete privind obținerea ilegală a unor beneficii printr-un act de corupție clar dovedit.
În legătură cu actualul procuror-șef al DNA, Marius Ionuț Voineag, Ghinea afirmă că acesta a fost pus în funcție doar pentru a bloca cercetările CNATDCU în legătură cu acuzațiile de plagiat aduse lui Nicolae Ciucă. Ghinea nu vede niciun alt merit în privința lui Voineag.
În continuare, Ghinea pune în discuție decizia de a achiziționa sau nu vaccinurile în timpul pandemiei. El susține că toate țările au achiziționat mai multe doze pentru a se asigura că au suficiente în caz de nevoie. Ghinea se întreabă de ce Nicoale Ciucă, Eduard Hellvig, Valeriu Gheorghiță și Klaus Iohannis, care au coordonat campania de vaccinare, nu mai sunt implicați în deciziile legate de vaccinare acum, în timp ce Ministerul Sănătății a fost exclus de la procesul decizional.
Ghinea întreabă retoric dacă aceste decizii nu au nicio legătură cu alegerile politice. Totodată, el subliniază că DNA nu susține în niciun fel că Florin Cîțu sau Vlad Voiculescu ar fi obținut vreun beneficiu material din aceste decizii. Ghinea evidențiază discrepanțele dintre momentul în care DNA se ocupa de cazuri de corupție grele și momentul actual, în care instituția anchetează decizii de oportunitate. El menționează că în cartea sa recentă, intitulată “Cine a făcut România – Răscrucile noastre”, a discutat despre amestecul dintre DNA și SRI și despre faptul că acest lucru a fost nociv atât pentru DNA, cât și pentru România.
În concluzie, Ghinea afirmă că poziția sa actuală reprezintă o evoluție naturală a realității și este bazată pe argumente solide.
Taguri: USR, DNA, Cristian Ghinea, Marius Ionuț Voineag, Cătălin Drulă, Florin Cîțu, Vlad Voiculescu, Ioana Mihăilă, Cătălin Tolontan
