„Lupta pentru independență: Swinney și Farage, o combinație explozivă?”
Partidul Național Scoțian, adică PNS, ce e cu dorința lui de a răsturna Regatul Unit, se pare că iarăși e pe cale să câștige alegerile, așa cum arată o analiză de la Politico, dar totuși, ceva e în neregulă cu independența asta, că John Swinney, capul PNS, a zis că Nigel Farage, cel faimos susținător al Brexitului, ar putea să fie cheia pentru tot acest haos, ciudat, nu?
Deși oamenii cred că independența Scoției e un vis cam departe, Swinney crede că urgența e mare, zice el că „repulsia” față de dreapta de la Westminster va schimba totul, dar cine știe cu adevărat ce-o să se întâmple, chiar și cu acele alegeri viitoare, căci mesajul e confuz, iar conferințele sunt pline de vorbe care parcă nu duc la nimic concret, mai ales când vorbește despre Farage, fără să-i spună numele, dar toată lumea știe că el e acolo, cumva.
De când cu referendumul din 2014, când PNS a dat chix, partidul a spus mereu că victoriile din trecut sunt ca o invitație, de parcă ar fi un bilet de loterie pentru independență, dar guvernele din Marea Britanie, așa cum declara elele, nu vor să audă, respectând cuvântul PNS, care a spus că referendumurile astea sunt „unice într-o generație”, deci situația e cam tensionată.
Keir Starmer zice că nu va ceda, chiar dacă oamenii cer un nou referendum, dând dovadă de o fixare pe strategia aceasta, asemănătoare cu cea a fostului prim-ministru Nicola Sturgeon, care pare că a fost o misiune eșuată, cu câteva modificări catastrofale, așa cum un fost consilier a spus, dar cine e cu adevărat în spatele acestor manevre? Swinney meritând oare toate laudele sau, cum zice unii, e doar un alt politician care se zbate în întuneric?
Unele voci spun că Swinney ar putea să fie eroul sau din contră, că veteran al PNS, el a înfăptuit stabilitatea în partid, dar oare asta e suficient pentru a fi numit „gigant politic”? Sau e doar o iluzie care o să dispară cât ai zice pește? Totuși, unii simpatizanți sugerează că se va ajunge la monumente și bancnote, dar, hai să vedem dacă promisiunile de glorii vor fi urmărite de faptele reale.
Contextul e și mai complicat, cu societatea scoțiană împărțită între cei care vor independență și cei care preferă Marea Britanie, e ca un joc de șah, pro- și anti-independență se joacă, cu 45% în favoare și 50% împotrivă, deci întrebarea rămâne: cine va ieși pe primul loc în această luptă aprigă?
Articolul de la Politico ar putea fi doar începutul unei povești pline de răsturnări de situație, dar tu cum crezi că se va termina acest scandal politic?
