Impactul noii legi ucrainene asupra cetățeniei: Discriminare sau strategie diplomatică?
Intrarea în vigoare a unei noi legi ucrainene referitoare la dobândirea și păstrarea cetățeniei, programată pentru 16 ianuarie 2026, a generat o reacție de nemulțumire în rândul comunității românești din Ucraina. Această situație subliniază nu doar tensiunile istorice dintre cele două națiuni, dar și implicațiile geopolitice care decurg din politica de cetățenie a Ucrainei în contextul actual al conflictelor regionale.
Filmul Evenimentelor
Pe 5 noiembrie 2025, guvernul ucrainean, sub conducerea președintelui Volodimir Zelenski, a adoptat o lege care reglementează cetățenia multiplă, stipulând în același timp o listă limitată de cinci state pentru care se va accepta această formă de cetățenie. Acestea includ Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite ale Americii și Canada. România, în schimb, nu a fost inclusă pe această listă, ceea ce a generat îngrijorări în rândul etnicilor români din Ucraina.
Legea prevede că cetățenii ucraineni din statele menționate pot dobândi a doua cetățenie fără a renunța la cea ucraineană, facilitând astfel procesul de naturalizare pentru etnicii ucraineni din aceste țări. Această decizie a fost privită ca o formă de excludere a României, o țară care, de-a lungul timpului, a sprijinit Ucraina în conflictul său cu Rusia.
Mizele si Consecintele
Decizia Kievului de a limita lista țărilor acceptate pentru cetățenia multiplă poate fi interpretată din mai multe unghiuri, dar are un impact semnificativ asupra relațiilor bilaterale cu România. Eugen Pătraș, un avocat ucrainean de origine română, a subliniat că această alegere reflectă o subapreciere a României de către autoritățile ucrainene. El consideră că, având în vedere sprijinul constant și necondiționat pe care România îl oferă Ucrainei, era de așteptat ca România să fie inclusă pe lista țărilor acceptate pentru cetățenia multiplă.
În plus, limitarea la cinci țări poate crea un sentiment de discriminare în rândul comunității românești din Ucraina, care se simte marginalizată, având în vedere că românii reprezintă a doua comunitate ca număr după ruși. Această situație ar putea duce la o deteriorare a relațiilor dintre cele două țări, având în vedere că România a pierdut deja cetățeni care s-au alăturat forțelor armate ucrainene în timpul conflictului.
Pe termen lung, această lege ar putea afecta nu doar comunitatea românească din Ucraina, ci și imaginea internațională a Ucrainei ca stat care valorizează parteneriatele strategice. Astfel, relațiile cu Uniunea Europeană, din care România face parte, ar putea fi compromise, iar tensiunile dintre Kiev și București ar putea escalada, mai ales în contextul geopolitic actual.
