Nouă eră în trafic: camere radar fixe și bucle inductive stau de veghe!

Un nou sistem de monitorizare a traficului a fost introdus în România de anul acesta, prin camerele radar fixe și buclele inductive care, să nu uităm, sunt instalate pe cele mai importante autostrăzi dar și drumuri naționale, cu scopul declarativ de a reduce viteza și, evident, de a îmbunătăți siguranța rutieră, dar cum putem ști cu adevărat dacă asta se va întâmpla fără ca091 să interfereze omul, deci fără interacțiunea cu un agent de poliție care pare că nu mai are nimic de spus în această ecuație, deși nu se știe exact cât de eficient este tot acest sistem, rămâne de văzut.

Știți, buclele inductive sunt acele dispozitive ascunse sub asfalt, despre care se spune că pot măsura viteza medie, dar oare sunt ele atât de precise? Ele detectează dacă șoferii depășesc limita legală și dintr-o dată apare sancțiunea care se trimite direct la dânșii acasă, dar imaginea șoferului surprins la volan lasă loc de întrebări, cum ar fi ce se întâmplă cu cei care nu sunt vinovați, în fine, mai important este că aceste amenzi sunt automatizate și nu pare să fie vreo cale de a scăpa fără un răspuns satisfăcător.

1. Autostrada A1 (București – Pitești):

Aici găsim 48 de sisteme menite să detecteze incidente, iar buclele inductive sunt plasate între nodurile de circulație, dar sunt și 8 camere CCTV și 5 stații meteo, ceea ce ridică semne de întrebare în legătură cu complexitatea sistemului și cum reușesc toate acestea să funcționeze fără a crea confuzie, dar fiecare dintre aceste elemente pare esențial, chiar dacă numerele spun povestea legată de mai multe tehnologii în același loc.

2. Autostrada A2 (București – Cernavodă):

Aici se concentrează 66 de camere, iar detecția incidentelor este un lucru destul de comun. Avem și 2 bucle inductive, plus un sistem de cântărire din mers, dar oare cântărirea în situații de acest fel nu aduce un stres suplimentar, pe lângă celelalte presiuni întâlnite pe drum, între sistemele de măsurare și cele de monitorizare, dialogul dintre șoferi și aceste aparate devine tot mai complicat.

3. Autostrada A3 (București – Ploiești):

This is the place where 20 de bucle inductive se îmbină cu 42 de camere de detecție, întrebarea rămâne: cum gestionează toate acestea volumele de trafic, și ce se întâmplă când un accident se întâmplă în mijlocul acestui haos? Așadar, o infrastructură densă presupune oare o aglomerare informațională ce poate deveni copleșitoare și, în cele din urmă, nu mai știm cine este vinovat și cine nu?

4. DN1 (București – Ploiești):

Pe DN1 întâlnim 16 bucle inductive și 28 de camere de detecție incidente, iar toată această tehnologie se întretaie cu realitatea cotidiană a șoferilor, îngrijorați de amenzile ce apar acasă, un sistem de tip e-SIGUR care produce automat amenzi pentru depășirea vitezei, dar nu-i așa că acest sistem are și el bube în cap, mai ales când vine vorba de viteză neadaptată?

Amenda aceasta generată automat pentru lipsa documentelor ca ITP-ul sau RCA-ul sugerează un dialog absent între șoferi și instituțiile de forță, iar sistemul modern de monitorizare nu permite fraudarea amenzii, dar oare este el realizat să ajute vreun șofer sincer, în special pe acelea cu risc ridicat de accident?

Conform datelor de la Poliția Română, în primele 11 luni ale anului 2024, s-au înregistrat 3.862 accidente rutiere grave, soldate cu 1.333 de decese, iar scăderile acestea de 6% la accidente grave sunt încurajatoare, dar cum rămâne cu rănile grave, știm cu toții că 2.980 de oameni au suferit, iar scăderea de 6,7% ar putea să fie o statistică care ne face să ne întrebăm despre eficiența acestor măsuri.

Trebuie menționat că viteza neadaptată rămâne o cauză principală, și în primele șapte luni ale anului 2024, viteza neregulamentară a fost responsabilă pentru 385 de accidente grave, ce a dus la 148 de decese și 330 de răniți grav, iar întrebarea care stă în aer este: oare nu am putea să ne concentrăm mai mult pe educarea șoferilor decât pe aplicarea necruțatoare a sancțiunilor care pot lăsa cicatrici?