Nostalgia după comunism: O realitate complexă în societatea românească
Lead: Peste 55% dintre români consideră că perioada comunistă a fost benefică, deși majoritatea recunosc că nu s-au bucurat de libertatea democrației. Această contradicție reflectă o criză profundă de încredere în instituții și o nostalgie alimentată de factori economici și sociali.
Ce s-a întâmplat
O masă rotundă organizată de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoriei Exilului Românesc (IICCMER) a adus în discuție nostalgia față de comunism în România. Concluziile cercetătorilor indică faptul că mulți români nu reușesc să facă o distincție între comunism și suprimarea libertății, ceea ce permite perpetuarea unei nostalgii pentru un regim considerat criminal. Potrivit unui sondaj INSCOP din vara lui 2025, 55% dintre români consideră că perioada comunistă a avut beneficii, în special persoanele de peste 60 de ani și cele cu educație primară.
Vocea celor implicați
Mihai Demetriade, cercetător la CNSAS, a subliniat: „Am asociat comunismul cu traumă, suferință, vătămare, dar nu l-am asociat cu absența generală a libertăților”. Criza generală de încredere în autorități și dezindustrializarea sunt doar câțiva dintre factorii care contribuie la această nostalgie. Sociologul Remus Ștefureac a adăugat că „filonul nostalgic este foarte solid și are cauze profunde”, evidențiind că România nu a reușit să distribuie avuția acumulată în mod uniform, ceea ce a dus la o creștere a numărului persoanelor nostalgice în zonele mai sărace.
Context
După căderea comunismului, românii au avut așteptări mari de îmbunătățire a condițiilor de viață, dar au fost întâmpinați cu dezindustrializare, corupție și absența lustrației. Mioara Anton, directoarea Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”, a afirmat că „toată lumea a crezut că, odată cu abandonarea acestui sistem, vom trăi în lumea colorată și plină de lumină a Occidentului”. În plus, lipsa unui muzeu al comunismului și a unei educații adecvate despre perioada comunistă contribuie la perpetuarea acestei nostalgii.
Ce urmează
În urma discuțiilor, cercetătorii au subliniat necesitatea unor politici de memorie mai eficiente pentru a contracara nostalgia față de comunism. De asemenea, este esențial ca anticomunismul să fie asociat cu valori democratice, nu cu legionarismul sau alte ideologii extremiste. O educație istorică adecvată și un dialog deschis despre suferințele provocate de comunism sunt pași necesari pentru a ajuta societatea românească să depășească această criză de identitate și să construiască un viitor mai stabil.
