Proiectul imobiliar Nordis Sinaia, abandonat şi investigat penal: un şantier fantomă în inima Văii Prahovei
În mijlocul uneia dintre cele mai exclusiviste zone turistice de pe Valea Prahovei, celebra investiție imobiliară Nordis Sinaia a ajuns să fie doar un crater adânc, acoperit de vegetație sălbatică, cu betoane părăsite și fundații ruginite ascunse în mijlocul buruienilor. După ce promitea apartamente de lux cu prețuri ce puteau ajunge până la jumătate de milion de euro, proiectul a rămas neterminat și în impas, iar autoritățile locale și procurorii au demarat anchete și proceduri judiciare cu privire la modul în care a fost gestionat acest proiect.
Abandonul şantierului şi lipsa autorizaţiei de construire
Lucrările la proiectul Nordis Sinaia au debutat în vara anului 2021, după ce Primăria Sinaia a emis, pe 7 iunie 2021, o autorizaţie care permitea ridicarea zidurilor de sprijin necesare pentru consolidarea terenului şi organizarea şantierului situat pe strada Calea Codrului. La finalul aceluiaşi an a fost eliberată o autorizaţie pentru desfiinţarea construcţiilor existente, cu scopul continuării investiţiei.
Primarul oraşului Sinaia, Vlad Oprea, a afirmat pentru Libertatea că autorizaţia emisă în 2021 nu echivala cu o autorizaţie de construire a complexului şi că dezvoltatorul nu a solicitat niciodată acest tip de autorizaţie. „Hăul acela va rămâne mult timp acolo, cu siguranță. Nu s-a mai interesat nimeni, absolut nimic, zero, zero”, a declarat edilul, evidenţiind că nu există pârghii legale pentru a interveni, atâta timp cât terenul nu afectează domeniul public.
Proiectul promitea un complex de lux cu peste 200 de unităţi locative
Ansamblul imobiliar era amplasat în apropierea staţiei de pornire a Gondolei Sinaia de la Cota 1000, pe un teren privilegiat, cu vedere panoramică spre Masivul Bucegi și Munții Ciucaș. Acesta urma să cuprindă o clădire cu regim de înălţime format din trei subsoluri, demisol, parter, două etaje și mansardă (3S+D+P+2E+M), cu 226 de unităţi locative: 157 camere de hotel și 69 apartamente rezidenţiale.
Facilitățile preconizate includeau spații SPA, piscine interioare și exterioare, restaurante, parcare subterană pe mai multe niveluri și servicii de administrare hotelieră. Dezvoltatorul promova proiectul ca un concept exclusivist de 5 stele, destinat atât locuirii cât și investițiilor cu randament garantat.
Prețurile și contextul comercial
Prețurile promovate pentru vânzarea apartamentelor porneau de la aproximativ 209.412 euro plus TVA pentru studiourile tip cameră de hotel și ajungeau la peste 470.000 euro plus TVA pentru penthouse-uri și apartamente cu mai multe camere. Tarifele medii erau cuprinse între 2.600 și 3.700 euro pe metru pătrat net.
Deși proiectul a fost intens promovat încă din anul 2019 și a atras avansuri considerabile, reprezentând circa 14% din totalul încasărilor grupului Nordis, dezvoltatorul nu a obținut niciodată autorizația de construire pentru clădirea complexului. Singurele aprobări au vizat lucrări preliminare de consolidare și organizarea șantierului.
Autorizaţia pentru consolidarea terenului a fost utilizată în mod înșelător
Autorizația emisă care permitea doar stabilizarea și consolidarea terenului a fost prezentată cumpărătorilor ca o dovadă că proiectul este autorizat în integralitate, inducând astfel în eroare potențialii clienți. Potrivit procurorilor DIICOT, dezvoltatorul a folosit documentația premergătoare pentru a genera impresia existenței autorizației de construire, deși aceasta nu a fost niciodată cerută sau emisă.
Astfel, clienții au fost ademeniți să semneze antecontracte bazate pe promisiuni nerealizabile. Problemele tehnice și finanțarea insuficientă au adâncit blocajul, iar conform raportului administratorului judiciar CITR, costurile pentru lucrarea de consolidare au fost estimate inițial la 3,3 milioane lei, dar au depășit în realitate 15 milioane lei, fără să se ajungă la etapă de fundație sau construcție efectivă.
Eroarea de calcul și impactul asupra insolvenței
Raportul CITR Filiala București SPRL a subliniat că lipsa unei bune împărțiri pe centre de profit și estimările eronate au contribuit la dificultăţile grave ale grupului Nordis. Cheltuielile totale pentru consolidarea terenului din Sinaia au fost cu 9,53 milioane lei mai mari decât s-a preconizat, ceea ce a alimentat problemele financiare ce au dus la insolvență.
Fondurile colectate din avansuri pentru proiect au fost deturnate şi folosite în alte scopuri, fără a fi direcționate către finalizarea lucrărilor sau autorizarea proiectului, accentuând astfel criza financiară a grupului.
Motivările amânării și comunicarea cu clienţii
Dezvoltatorii au invocat factori externi precum pandemia de COVID-19, condițiile meteorologice nefavorabile sau impactul războiului din Ucraina pentru a justifica întârzierile și amânările proiectului. Aceștia au încercat să convingă clienții să accepte prelungirea termenelor sau transferul investiției către proiectul din Mamaia, în încercarea de a evita rezoluţiunea antecontractelor și pentru a câștiga timp.
Perspectiva actuală privind reluarea proiectului
În contrast cu proiectele Nordis din Mamaia și Brașov, la care există negocieri avansate și posibile parteneriate financiare, situația Nordis Sinaia rămâne incertă. Pe 6 martie 2025, administratorul judiciar CITR a comunicat public că proiectul este singurul dintre cele trei mari investiții ale grupului care nu a atras interesul unor investitori dispuși să preia și să finalizeze lucrările.
Nu există perspective imediate de reluare a construcției, iar șantierul continuă să fie abandonat, fără să afecteze domeniul public, ceea ce limitează opțiunile autorităților locale pentru intervenție.
Ancheta DIICOT și acuzațiile aduse liderilor grupului Nordis
La începutul lunii februarie 2025, procurorii DIICOT – Structura Centrală au demarat o anchetă amplă privind activitatea grupului Nordis. Pe 3 februarie 2025, au fost puse în executare 65 de mandate de percheziție în București, mai multe județe din țară, și în Principatul Monaco. Ancheta vizează un presupus mecanism fraudulos prin care s-au atras sume importante de bani prin promovarea unor proiecte imobiliare neverificate, iar fondurile au fost deturnate printr-un circuit financiar complex.
Printre infracţiunile investigate se numără constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare, înșelăciune, spălare de bani, evaziune fiscală şi alte fapte economico-financiare. La dosar figurează zeci de persoane fizice și juridice, inclusiv acționari și membri ai conducerii grupului Nordis, precum Vladimir Ciorbă, Laura Vicol și frații Poștoacă.
DIICOT a dispus rețineri și a solicitat arestări preventive, însă ulterior unii dintre cei implicaţi au fost cercetaţi în libertate sub măsuri preventive, ancheta continuând cu administrarea probelor în vederea stabilirii modului în care au fost dezvoltate și finanțate proiectele imobiliare ale grupului.
Detalii financiare relevante asupra utilizării fondurilor
Conform informațiilor oficiale furnizate de DIICOT, între 2019 și 2024, grupul infracțional a încasat de la clienți peste 957 milioane lei (echivalentul a peste 195 milioane euro) ca avansuri în cadrul contractelor de vânzare-cumpărare. Sumele au fost delapidate în mare parte într-un interval scurt, prin transferuri către membri ai grupului, plăți salariale și cheltuieli personale.
Au fost înregistrate cheltuieli semnificative pentru zboruri private și comerciale, însumând peste 1,5 milioane euro și aproape 1 milion lei, dintre care peste 857.000 euro au fost pentru zboruri private cu avioane și elicoptere. De asemenea, achizițiile de autoturisme de lux de la branduri precum Ferrari, Bentley sau Rolls-Royce au costat peste 19 milioane lei și aproape 1 milion euro.
Alte cheltuieli extravagante cu protocolul au fost realizate în localuri de lux precum Nuba din Mamaia și Poiana Brașov, însumând un total de 864.392 lei.
