Noaptea de Revelion în Gara de Nord: Oameni pierduți între visuri și realitate

ActualitateNoaptea de Revelion în Gara de Nord: Oameni pierduți între visuri și realitate

Un Revelion Sufocat de Fum și Singurătate în Gara de Nord

Am ajuns la Gara de Nord, ora zero, noaptea stăpânește totul. Oamenii nu au ajuns acasă, în viziunea mea, ci sunt, habar n-am, pe drumuri, neștiind cum de s-a ajuns în această situație, mi-am pus întrebarea că visează ei la un Revelion măcar, că se amestecă cu oamenii străzii, iar eu zăbovesc pe calea visului. E tare ciudat, să vezi puțini oameni pe străzi, care parcă se caută pe ei înșiși, poate la fumat, poate la băut, dar ce mai contează?

Așadar, noaptea, magia sărbătorilor, 23:30. Einstein cade la barul Gării, înjurând pocnitorile la zero fix, și Salvarea e pe drum, în 7 minute, dar cine mai are timp de salvări?

23:33, haos perfect! Doi srilankezi de la Delivery strigă, „Noi vă servim pe voi!”, dar se luptă cu bodyguardul care le cere bilete, ăștia n-au nicio șansă. Se retrag la KFC, deși restaurantul e închis, dar „Pofta nu ia pauză”, zice marele afiș. Ce amăgire!

Între timp, Mirciulică a sosit din Șoseaua Șișești, cracnind de durere că nu-i tren spre Iași, dar înainte să mai îngândească vreo minune, borfașii, da, ăia de la gară i-au luat mâncarea și vinul. La zero fix e ghinion, Mirciulică e la buticul Morărița, cu păpușa-împărăteasă, stie bine cum să facă sărbătoarea amuzantă când el vrea doar un ultim drum.

La 23:43, trenul de Constanța sosește, iar lumea se învârte ca un carusel al suferinței. Alesia de acolo și Trică de pe TikTok își amestecă destinele în noaptea cea mare, dar Alesia vrea doar să ajungă la Zürich și îi pasă unei singure nopți, Trică zice că e îndrăgostit de o fată din Malta.Ca să vezi cum băieții pot cânta despre iubire la 0:00 când nimeni nu-i întreabă de ce nu sărbătoresc!

Decebal din Năvodari e pe margine, născut să muncească la Rotterdam și de Revelion s-a întors pe un tren plin de iluzii! Tătuca lui a murit, și el tot a plecat, și acum se întreabă ce mai e de sărbătorit. „Asta e viața”, zice el.

Și între timp, Matei, conductorul venit din Arad stă cu ochii pe ceas, dar trenul nu-l ajută, se plânge că e ca un cizmar fără cizme. E ora zero și 17, și pe peron răsună „Tzancă Uraganu”, dar nimeni nu dansează, toată lumea e la locul ei. Anul Nou s-a instalat, dar în Gara de Nord pare că nu a venit niciodată.

Check out our other content

Check out other tags:

Most Popular Articles