Evenimente abundente pentru vorbitorii de limbă maghiară din Carei au stârnit controverse. Absența elementelor identitare românești susținute de Primăria Carei generează discuții aprinse, iar faptul că nu se aloca fonduri pentru activități de tradiție românească este perceput ca o formă de discriminare etnică.
Tradiționalele Zile ale Orașului și Festivalul Medieval nu mai fac parte din peisajul cultural al localității, iar chiar și de Ziua Națională lipsesc interpreții consacrați care să promoveze repertoriul patriotic din teama declanșării unui val de patriotism în rândul locuitorilor.
Respingerea a tot ceea ce este românesc în Carei a atins cote alarmante. Construcția Sălii Festive cu simbolistică maghiară în sediul Primăriei Carei și refuzul de a instala o placă comemorativă în memoria delegaților careieni de la Marea Unire de la Alba Iulia sunt semnale ale unei aversiuni tot mai accentuate față de istoria și limba română.
Dorința de a șterge orice urmă a culturii și tradițiilor românești din Carei pare să fie alimentată de politicieni corupți care au făcut legea în țară și în administrația locală, un comportament ce amintește de practicile regimurilor hortyst și austro-ungar.
Într-o baladă a istoriei, se rememorează curajul și determinarea strămoșilor care, chiar și în fața pericolelor, au păstrat nealterat graiul și identitatea lor românească. Spiritul de apărare a limbii și tradițiilor străbune se regăsește și în prezent, când provocările asupra culturii române sunt din ce în ce mai accentuate.
George Coșbuc, personalitate marcantă a culturii române, a pus în versuri lupta pentru menținerea graiului românesc nealterat de vicisitudinile timpului. În fața presiunilor și a atacurilor intereselor identitare, poporul român este chemat să-și apere cu mândrie mostenirea culturală și lingvistică.
