O scădere semnificativă a numărului de candidați cu medie 10 la Evaluarea Națională 2024 a fost înregistrată în comparație cu anul anterior, cifrele reflectând o reducere considerabilă. Dacă în 2023 au fost înregistrate 429 de medii maxime, în 2024 acest număr a înregistrat o scădere drastică, ajungând la 65.
În anul 2023, Bucureștiul s-a situat pe primul loc în topul mediilor de 10 la Evaluarea Națională, cu 94 de elevi care au obținut calificativul maxim, urmat de județul Iași cu 28 de note de 10, iar pe locul trei s-a clasat județul Cluj cu 24 de medii maxime. În 2024, ierarhia s-a menținut, însă numărul mediilor maxime a cunoscut o scădere drastică: București – 28 de medii de 10, Iași – șapte, Cluj – șase.
Anul 2024 a adus în atenție trei medii de 10 în Argeș și câte două în județele Bihor, Hunedoara, Dolj, Constanța, Olt și Bacău. În alte nouă județe s-a înregistrat câte un absolvent care a obținut media 10, obținând nota maximă la atât la Matematică, cât și la Limba Română.
În celelalte 23 de județe nu s-a înregistrat nici o medie maximă la examenul din acest an. Trendul descrescător al rezultatelor se remarcă și în ceea ce privește numărul de medii egale sau mai mari cu 5. Procentul a scăzut aproape 2% față de 2023 (de la 76,2% la 74,4%), iar față de 2022 a înregistrat o scădere de aproximativ 8%.
O singură notă maximă în mediul rural
Un aspect semnificativ este reprezentat de faptul că un singur elev din mediul rural a obținut media 10. Acesta a absolvit Școala Gimnazială Iepurești și este singurul elev cu medie maximă din județul Giurgiu.
Dintre cei 152.903 de candidați prezenți, 113.708 (74,4%) au obținut medii mai mari sau egale cu 5, iar 39.195 (25,6%) au obținut medii sub 5. La proba de Limba și Literatura Română, 119.088 de elevi – 77,6% – cu un procent comparabil cu cel de anul anterior: 77,4%, au obținut note mai mari sau egale cu 5, iar 407 elevi au fost notați cu 10.
La proba de Matematică, 105.122 de elevi – 68,7% au obținut note mai mari sau egale cu 5, procentele fiind mai ridicate în trecut: 75,4% în 2023 și 77,5% în 2022. Numărul notelor de 10 a fost de 1.060.
Referitor la proba de Limba și Literatura Maternă, 8.321 de elevi (90,5%) au obținut note mai mari sau egale cu 5, cifre care se situează în apropierea celor din anii precedenți: 90,1% – 2023 și 96,1% – 2022. De asemenea, 68 de elevi au obținut nota maximă, 10.
Ministrul Educației: „Rezultatele nu sunt comparabile de la un an la altul”
Ligia Deca, ministru al Educației, subliniază că nu se pot realiza comparații între generații, având în vedere diferențele de subiecte și lipsa unei evaluări standard.
„Rezultatele nu pot fi comparate de la un an la altul. Nu există o standardizare a evaluării, motiv pentru care comparațiile sunt dificil de realizat. Nu putem face concluzii privind calitatea generațiilor anterioare în comparație cu cea actuală. În același timp, este dificil să realizăm comparații concrete între subiecte diferite. Procentajul se încadrează în parametrii anilor precedenți.
Sunt încurajatoare creșterea procentajului elevilor cu note peste 5 față de rezultatele simulărilor. Aceasta indică faptul că au fost implementate măsuri de recapitulare și consolidare care au avut rezultate pozitive. Credem că, odată cu implementarea unei evaluări standardizate, progresele vor fi mai vizibile și mai profunde”, a explicat Ligia Deca în conferința de presă susținută după publicarea rezultatelor Evaluării Naționale.
„Nu mai putem să tot cârpim această haină veche a educației”
Anca Tîrcă, specialist în educație, evidențiază necesitatea unei schimbări radicale în sistemul educațional, având în vedere lipsa unui plan pe termen lung și a unei viziuni coerente pentru viitor.
„După 7 ani de muncă pentru o «Românie educată» și cu noua lege a educației, m-aș fi așteptat la un cadru coerent de evaluare și examinare, corelat cu un curriculum adaptat nevoilor prezentului și viitorului, cu formarea cadrelor didactice și încadrat într-o perspectivă de reformă pe termen lung.
Pentru că nu s-a dezvoltat o viziune sistemică și un plan de acțiune predictibil, cu etape și intervenții coerente, este firesc să apară probleme atunci când vine un val și mătură fundația. Acum avem evaluarea națională, în curând va fi Bacalaureatul și tot așa, încercăm să rezolvăm problema pe bucăți, cârpind din când în când”, a menționat Anca Tîrcă, expert în educație.
OECD recomandă posibilitatea eliminării Evaluării Naționale
Concluziile unui studiu realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) din 2017, referitor la evaluarea și examinarea din domeniul educației, pun accentul pe importanța îmbunătățirii calității și echității Evaluării Naționale pentru elevii din clasa a VIII-a, având în vedere impactul semnificativ asupra parcursului educațional viitor al acestora.
\”Tinând cont de efectele negative ale examenelor naționale asupra procesului de învățare, motivare și progresie a elevilor, este fundamental să se îmbunătățească calitatea și corectitudinea sistemului de examinare la nivel național pentru clasa a VIII-a.În perioada următoare, România ar trebui să redefinească parcurile școlare și procedurile de certificare la nivelul învățământului secundar, analizând inclusiv posibilitatea eliminării Evaluării Naționale pentru clasa a VIII-a.\”
Potrivit expertei, evaluarea și predarea trebuie să se desfășoare într-un cadru coerent. „Pentru a avea un proces de evaluare transdisciplinar, trebuie să avem și o metodologie de predare transdisciplinară, cu formare corespunzătoare a cadrelor didactice pentru a implementa această abordare. Este vorba despre o problemă complexă ce necesită o reformă amplă a întregului sistem educațional. Până acum, avem doar o Românie educațională eșuată”, afirmă specialistul în educație.
Anca Tîrcă a absolvit Universitatea din București și a participat la programe de pregătire postuniversitare în SUA, Marea Britanie, Olanda, Slovenia, Italia, Cehia și Polonia, având certificare ca trainer internațional în programe de dezvoltare a gândirii critice, management educațional, manager de proiect, formator național pentru reforma educației, specialist în dezvoltarea resurselor umane și educația adulților.
