Alegerile pentru desemnarea noului președinte al USR își desfășoară primul tur în această săptămână, mai exact luni și marți, cu participarea a șase candidați. Dacă niciunul dintre aceștia nu obține majoritatea dorită de 50% plus unul din voturi, atunci va fi organizat un al doilea tur de scrutin joi și vineri pentru a decide cine va prelua conducerea partidului.
Conform regulilor stabilite în statutul USR, președintele Uniunii este ales prin votul direct, universal, secret și liber exprimat al membrilor formațiunii, pentru un mandat de 4 ani. Procesul de alegere a președintelui USR se desfășoară prin intermediul unei platforme IT colaborative, asigurând transparența și corectitudinea scrutinului.
Surse din interiorul USR au comunicat pentru publicația Libertatea că în prezent există aproximativ 25.000 de membri activi cu drept de vot în cadrul partidului. În trecut, la alegerile pentru conducerea formațiunii, a fost nevoie de două tururi de scrutin pentru a decide președintele. În primul tur, s-au confruntat Dacian Cioloș, Dan Barna și Irineu Darău.
La acel moment, Cioloș a obținut 46% din voturi (15.111 voturi), Dan Barna 43,9% (14.404 voturi), iar Darău 10,1% (3.300 de voturi). Astfel, s-a impus necesitatea unui al doilea tur de scrutin în care Cioloș a obținut 50,9% din voturi (19.603 voturi), iar Dan Barna a avut 49,1% (18.908 voturi).
Competiția celor șase candidați USR pentru președinție
Elena Lasconi se situează ca favorită în această competiție, în special datorită succesului înregistrat la alegerile locale, unde a câștigat un nou mandat de primar al municipiului Câmpulung. Lasconi a adunat aproape 70% din voturile exprimate în această localitate. În cursa pentru președinția USR, Lasconi se bucură de sprijinul declarat al unor lideri importanți din partid, printre aceștia numărându-se Lucian Stanciu-Viziteu (reales primar al municipiului Bacău), Claudiu Năsui și Cristina Prună.
Al doilea candidat cu șanse semnificative este Cristian Seidler, deputat și unul dintre specialiștii de frunte ai USR în domeniul legislației muncii și pensiilor. Surse interne din cadrul USR au indicat că printre susținătorii lui Seidler, deși încă fără poziționări asumate, se află Dan Barna și echipa acestuia. Seidler a fost parte a nucleului dur al USR, fiind initial membru al Uniunii Salvați Bucureștiul încă din 2016, unde a colaborat strâns cu Nicușor Dan.
Cel de-al treilea candidat cu notorietate este Radu Hossu, activ în coordonarea sprijinului pentru statul ucrainean începând cu declanșarea conflictului cu Rusia. Hossu face parte din echipa Coliban de la Brașov și se bucură de o apreciere crescută în rândul membrilor USR.
Celelalte trei persoane implicate în cursa pentru președinția USR sunt Vasile Dincă (Florești, județul Cluj), Luiza Oancea (diaspora) și Vasile Gabriel Filip, însă aceștia sunt considerați a avea șanse minime de reușită. Potrivit calendarului intern al partidului, prima rundă de alegeri are loc în această săptămână, iar în situația necesității, un al doilea tur de scrutin este programat pentru finalul săptămânii.
Importanța obținerii unei majorități în cadrul Biroului Național
Funcția de președinte al USR presupune nu doar conducerea publică a partidului, ci și asigurarea unei majorități în cadrul Biroului Național. „Biroul Național reprezintă organul executiv al USR. Biroul Național este format din 25 de membri, dintre care 24 sunt aleși de către congresul USR, iar președintele USR este automat membru al Biroului Național. În componența Biroului Național intră și vicepreședinții, aleși conform statutului”, conform regulamentului partidului.
Alegerile interne pentru Biroul Național se desfășoară pe principiul proporționalității. Candidații la aceste funcții pot candida fie individual (pe liste cu un singur candidat), fie colectiv (prin vot preferențial pe liste cu mai mulți candidați). Fiecare candidat se poate înscrie într-o singură listă, fie individuală, fie colectivă.
În Biroul Național actual, majoritatea era deținută de grupul Drulă-Barna, ceea ce a condus la decizia lui Dacian Cioloș de a părăsi partidul în 2022, în lipsa susținerii necesare pentru poziția sa.
