In premiera an de mandat al Guvernului condus de Marcel Ciolacu, România se confruntă cu stagnarea reformelor, o reorganizare publică mimată și evitarea unor acțiuni care ar putea afecta partidele PSD și PNL în perspectiva alegerilor.
În iunie 2023, Guvernul Ciolacu și-a început mandatul, însă situația tensionată cu greviștii din domeniul educației a amânat instalarea Cabinetului cu trei săptămâni. De la bun început, executivul a adoptat o abordare prudentă, evitând reformele radicale, chiar dacă existau intenții de economisire a bugetului de stat.
În septembrie 2023, Guvernul și-a asumat responsabilitatea pe un proiect de lege care propunea reducerea cu cel puțin 25% a numărului posturilor de demnitate publică până la începutul anului 2024. Cu toate acestea, reorganizarea ministerelor a întâmpinat dificultăți și unele instituții nu au reușit să implementeze modificările cu doar câteva zile înainte de termenul limită.
În ciuda intenției de reducere a cheltuielilor, în septembrie 2023 a fost eliminată limitarea bugetară pentru evenimente artistice și culturale locale. La nivelul UAT-urilor s-a prevăzut o scădere de doar 10% a posturilor, iar la nivel central majoritatea posturilor au fost desființate, cu excepții pentru sectoare cheie precum sănătatea, educația și siguranța publică.
O altă modificare a vizat reducerea funcțiilor de conducere cu procentul de la 12% la 8%, eliminându-se funcția de șef birou. De asemenea, s-a mărit numărul minim de posturi necesar pentru constituirea unui “Serviciu” și pentru direcții și direcții generale.
În decembrie 2023, Guvernul a decis amânarea reformei bugetare cu șase luni printr-o ordonanță, iar măsurile fiscale îndreptate împotriva afacerilor private au stârnit controverse.
Mai atent cu taxarea românilor
De exemplu, taxele și impozitele au fost majorate începând cu 1 ianuarie 2024. TVA-ul a crescut de la 5% la 9% pentru diverse categorii de produse, printre care locuințele sociale, alimente considerate de lux, sisteme de încălzire eficiente sau evenimente artistice.
De asemenea, TVA-ul pentru alimentele cu zahăr adăugat, berea fără alcool și serviciile de fitness a crescut de la 9% la 19%. Taxarea CASS a fost extinsă inclusiv către angajații din construcții, agricultură și industria alimentară.
În martie, Guvernul a relaxat reforma bugetară și a permis creșterea numărului de funcții de conducere până la 10%, cu condiția realizării unei reorganizări interne sau respectării anumitor angajamente față de Comisia Europeană.
Înghețarea mimată a angajărilor la stat
În ciuda promisiunilor, oprirea fluxului de angajări la stat sub guvernarea lui Ciolacu a eșuat. La preluarea mandatului, sistemul public număra peste 1.2 milioane de angajați, o tendință similară cu cea înregistrată sub premierul anterior, Nicolae Ciucă.
Întârzierea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență reprezintă o altă problemă pentru Guvernul Ciolacu, cu România așteptând aprobarea pentru cererea de plată numărul 3 pentru a avansa spre cea de-a patra.
Reforma salarizării a fost amânată, iar întârzierile pun în pericol atingerea obiectivelor presupuse pentru acordarea fondurilor europene. Experții critică orientarea politică a deciziilor guvernamentale și subliniază lipsa clarității și transparenței în gestionarea posturilor publice.
Ce spun specialiștii
Specialiști din domeniu subliniază că partidele politice prioritzează adesea aspectele electorale în detrimentul reformelor instituționale și bugetare. Schimbările constante în aparatul de stat reflectă un peisaj politic complex și o abordare mai puțin responsabilă în administrarea resurselor publice.
Analizele arată că deciziile guvernamentale sunt motivate în principal de interesele politice, iar reformele bugetare sunt întârziate în contextul alegerilor iminente. Lipsa unei abordări coerente și durabile ridică semne de întrebare asupra eficacității instituțiilor publice și a încrederii cetățenilor în acestea.
TAGS: reforme, Guvernul Ciolacu, PNRR, fiscalitate, angajări
