Impactul asupra biodiversității, schimbările climatice și contaminarea contribuie semnificativ la răspândirea bolilor infecțioase la oameni, potrivit informațiilor furnizate de AFP, citând Agerpres. Combaterea bolilor infecțioase implică direct combaterea schimbărilor climatice, conform afirmațiilor lui Jason Rohr, profesor de biologie la Universitatea Notre Dame din statul Indiana, SUA.
Planeta noastră a suferit modificări semnificative sub incidența intervenției umane, devenind mai caldă și mai poluată, un mediu propice pentru proliferarea bolilor infecțioase, subliniază AFP.
Cercetările recente au scos la iveală consecințele complexe ale schimbărilor climatice induse de activitățile umane, incluzând răspândirea unor boli și apariția unor noi modalități de transmitere.
Situația este sesizată mai ales în ceea ce privește speciile vectori, precum țânțarii, care prosperează în condiții climatice umede și cu temperaturi ridicate, și animalele purtătoare de boli care se apropie de oameni pe măsură ce habitatul lor dispare.
Potrivit unui studiu publicat recent în revista științifică Nature, reducerea biodiversității pare să aibă un impact decisiv în extinderea bolilor infecțioase.
Aproape 3.000 de baze de date utilizate în studiile anterioare au fost analizate pentru a evalua influența reducerii biodiversității, schimbărilor climatice, poluării, degradării sau modificării habitatelor, precum și introducerea de noi specii asupra dezvoltării bolilor infecțioase la oameni, animale și plante.
Deteriorarea biodiversității a fost identificată ca factor principal, urmată de schimbările climatice și introducerea de noi specii.
Jason Rohr, unul dintre autorii studiului și profesor de biologie la Universitatea Notre Dame din Indiana, a subliniat faptul că paraziții se orientează spre speciile abundente, oferindu-le mai multe gazde potențiale și reducând capacitatea de apărare împotriva infestărilor.
Speciile mai rare și mai rezistente sunt expuse unui declin al biodiversității, ceea ce conduce la o concentrație mai mare a speciilor vulnerabile la infestări, conform cercetătorului american.
Jason Rohr a evidențiat: “O creștere a numărului de generații de paraziți sau vectori poate conduce la apariția unui număr mai mare de boli.”
Clima caldă și umedă – factori ai creșterii cazurilor de febră Dengue
Cu toate acestea, impactul uman asupra planetei intensifică riscurile asociate.
În unele cazuri, pierderea sau modificarea habitatului a fost corelată cu reducerea incidenței bolilor, în special datorită progreselor generate de urbanizare, cum ar fi accesul la apă curentă și sistemele de canalizare.
Schimbările climatice nu produc aceleași efecte peste tot. În regiunile tropicale, climatul cald și umed stimulează creșterea cazurilor de febră Dengue. În schimb, condițiile mai uscate din Africa ar putea opri răspândirea malariei.
Un studiu difuzat recent în revista Science a modelat interacțiunile dintre schimbările climatice, precipitații și procesele hidrologice, cum ar fi evaporarea și absorbția apei în sol.
Potrivit acestei cercetări, este estimată o reducere mai semnificativă a zonelor propice transmiterii bolilor decât indicațiile furnizate de analizele bazate doar pe precipitații.
Conform studiului, se anticipează că durata sezonului de transmitere a malariei va fi cu aproximativ patru luni mai scurtă în anumite regiuni din Africa decât estimările anterioare.
Mark Smith, profesor asociat de cercetare în domeniul hidrologiei la Universitatea din Leeds și principalul autor al studiului, a temperat entuziasmul, precizând că: “Zonele potrivite pentru răspândirea malariei se vor modifica.”
Se anticipează o creștere rapidă a populației în regiunile unde malaria persistă sau va deveni trasmisibilă, ceea ce ar intensifica incidența bolii.
Mark Smith a avertizat că condițiile prea dure pentru malarie pot deveni, de asemenea, prea dificile pentru supraviețuirea oamenilor, menționând disponibilitatea resurselor de apă.
Combaterea bolilor infecțioase – o luptă împotriva schimbărilor climatice
Interconexiunile dintre climă și bolile infecțioase sugerează că modelarea previziunilor climatice poate oferi soluții în anticiparea epidemiilor.
Informațiile legate de temperaturile locale și prognozele privind precipitațiile sunt utilizate pentru a anticipa creșterea numărului de cazuri de febră Dengue, însă acestea furnizează doar informații pe termen scurt și adesea sunt nesigure.
Indicele Oceanului Indian (IOBW), ce măsoară media anomaliilor termice la nivelul apei, ar putea reprezenta o soluție alternativă în acest sens.
Un alt studiu recent publicat în revista Science a relevat o corelație puternică între fluctuațiile IOBW și epidemiile de febră Dengue atât în emisfera nordică, cât și în cea sudică.
Deși studiul a avut un caracter retrospectiv, potențialul predictiv al IOBW nu a fost confirmat, dar monitorizarea acestui indice s-ar putea dovedi a fi utilă pentru autorități în numeroase țări, în vederea unei pregătiri mai eficiente.
În orice caz, combaterea bolilor infecțioase presupune lupta împotriva schimbărilor climatice, a conchis Jason Rohr.
TAGS: biodiversitate, schimbari climatice, boli infecțioase, răspândirea bolilor, transmiterea bolilor infecțioase
