Congresul organizat în martie 2023 de Partidul Mișcarea Populară a primit validarea Curții de Apel București, după respingerea recursurilor formulate de Cristian Diaconescu și grupul său. Astfel, Eugen Tomac a fost confirmat în funcția de președinte al PMP cu majoritate de voturi.
Partidul a fost constant sub asediul unor entități politice care au avut ca scop clar desființarea sa, conform declarațiilor unui purtător de cuvânt. Odată cu anunțul președintelui Eugen Tomac privind participarea la construirea alianței Dreapta Unită, împreună cu USR și Forța Dreptei, campania de hărțuire împotriva PMP a atins cote maxime.
Istoria postdecembristă nu a consemnat un partid mai vehement atacat și amenințat de către partidele aflate la guvernare decât PMP. Blocări în instanțe, tăieri de subvenții, racolarea primarilor și consilierilor locali prin șantaj, eliminarea din secțiile de vot și de pe buletinele de vot, toate aceste acțiuni au fost puse în practică împotriva PMP, însă, conform reprezentanților partidului, aceste acțiuni doar i-au consolidat mai mult.
Eugen Tomac a cerut demisia șefului Autorității Electorale Permanente (AEP) după validarea alianței Dreapta Unită USR – PMP – Forța Dreptei de către ICCJ. Acțiunile de înlăturare de pe buletinele de vot, inițiate de PSD și PNL, au fost considerate a fi manifestări de frică față de concurența reprezentată de Dreapta Unită. Respectând toate reglementările legale, conducați de Tomac, partidele implicate în alianță au declarat hotărârea lor de a merge înainte către victorie.
PMP, Eugen Tomac, Curtea de Apel București, alianța Dreapta Unită, USR, Forța Dreptei, PSD, PNL, Autoritatea Electorală Permanentă, ICCJ.
