No h1 tag found

UDMR și diverse formațiuni politice mai puțin cunoscute se străduiesc să depășească pragul electoral și să intre în Parlamentul European prin strategii variate, de la alianțe politice la negocieri discrete în culise.

Pe lângă partidele principale care au procente confortabile în sondaje depășind pragul de 5% (PSD-PNL, AUR, Alianța Dreapta Unită), partidele politice mai mici fac eforturi să se organizeze pentru a avea șansa de a obține cel puțin două mandate în Parlamentul European.

UDMR reprezintă cea mai cunoscută dintre aceste formațiuni, având un statut incert în ceea ce privește obținerea unor noi mandate în legislativul de la Bruxelles și Strasbourg. Factorul crucial pentru UDMR este mobilizarea la vot. Bazinul electoral al UDMR a fluctuat între 350.000 și aproximativ 477.000 de voturi.

Cooperarea pentru unitatea electoratului maghiar

Un prim demers este reprezentat de colaborarea cu alte două formațiuni care se adresează electoratului maghiar, Alianța Maghiară din Transilvania și Forța Civică Maghiară. Csoma Botond, deputat și purtător de cuvânt al UDMR, a precizat pentru Libertatea că vor colabora cu cele două formațiuni, cu care au încheiat deja acorduri separate.

În contextul alegerilor locale, mobilizarea electoratului UDMR a înregistrat variații. În septembrie 2020, în context pandemic, UDMR a înregistrat 379.924 de voturi (5,28%), iar în 2016, la alegerile pentru consiliile județene, a obținut 411.823 de voturi (4,98%).

Referitor la prezența pe listele de candidați pentru Consiliile Județene, Csoma Botond a menționat că nu s-a luat încă o decizie și că se analizează posibilitatea de a avea candidați inclusiv în zonele din “Vechiul Regat”. El a subliniat eforturile formațiunii de a acoperi cele peste 18.000 de secții de vot.

Extinderea acoperirii secțiilor și sprijinul discret din partea PNL și PSD

Surse politice din tabăra PNL au indicat că aceștia ar putea oferi un sprijin simbolic UDMR în județele unde Uniunea este practic inexistentă, dat fiind că fac parte din aceeași familie politică (Partidul Popular European). În ceea ce privește PSD, sursele au menționat că nu există nicio recomandare oficială pentru sprijin, dar totul depinde de negocierile politice.

O temă de negociere importantă o reprezintă repartizarea locurilor în secțiile de votare, unde UDMR ar putea beneficia de recomandări a PSD și PNL pentru a avea reprezentanți în comune din regiunile îndepărtate din Oltenia, Muntenia sau sudul Moldovei. Acest sprijin ar permite partidelor mai mari să controleze mai bine procesul de vot și numărarea finală, în timp ce UDMR ar putea depăși pragul electoral cu mai multă ușurință.

Alte formațiuni interesate de Bruxelles

Alte formațiuni care și-au depus deja listele la Biroul Electoral Central sunt Partidul S.O.S. condus de Diana Șoșoacă, alianța politică România Socialistă formată din Partidul Socialist Român și Partidul Social Democrat al Muncitorilor, precum și alianța AUR formată din Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul Republican din România și Partidul Național Conservator Român.

Conform informațiilor Libertatea, AUR urmărea formarea unui pol chiar mai extins, însă din cauza sciziunii provocate de plecarea lui Ilan Laufer (Forța Identității Naționale), alte formațiuni de dimensiuni mai reduse au preferat să candideze individual, evitând subordonarea lui George Simion într-o structură care inițial ar fi inclus până la zece partide pentru a atrage o parte semnificativă din votul antisistem și al celor cu tendințe naționaliste puternice.

Pe data de 13 martie, Ilan Laufer, fost ministru în Guvernul Dăncilă și președintele partidului Forța Identității Naționale, a anunțat înființarea Blocului Suveranist Român, alcătuit din Coaliția pentru Națiune, Partidul Neamul Românesc, Partidul Dreapta Republicană, Partidul Reformator, Partidul Uniunea Populară Social Creștină, Alianța Național Țărănistă, Forța Identității Naționale. Până marți, coaliția din Blocul Suveranist Român nu a depus încă nicio listă electorală.