Ultima oră: Descoperiri uluitoare despre ascunderea tezaurului României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial!
Într-un raport declasificat de către Central Intelligence Agency (CIA), se dezvăluie informații incendiare despre construcția unui depozit subteran comandat de Banca Națională a României în anul 1941. Scopul acestui depozit era de a proteja tezaurul de stat de raidurile aeriene în timpul războiului mondial. Lucrările la acest buncăr ultra-secret din apropierea orașului Sinaia au durat trei ani și au fost efectuate într-un maxim de discreție.
Date geografice precise, în raport
Deși inițial depozitul subteran fusese conceput pentru păstrarea fondurilor de stat în caz de bombardament aerian asupra Capitalei, ulterior acesta a fost destinat altor scopuri. Raportul CIA detaliază că, până în 1952, buncărul din Sinaia fusese extins considerabil, având acum multiple niveluri subterane. Totul fusese gândit astfel încât depozitul să fie acoperit de copaci pentru a se confunda cu pădurea din jur și să rămână invizibil deasupra. Construcțiile pregătitoare și operațiunile legate de acest proiect s-au desfășurat sub o adevărată pătură de secret.
„Tot ce ține de depozit este subteran”
Raportul CIA aduce în atenție faptul că depozitul subteran a fost conceput inițial pentru a stoca obuze destinate bateriilor antiaeriene și platformelor de lansare „V” de pe Muntele Omul. Informatorul agenției de spionaj american căuta informații legate de activitățile militare din zona munților Bucegi și a descoperit, pe lângă baza de la Vârful Omu, și acest buncăr monumental. Construcția subterană se menține sub un strat important de confidențialitate, cu personal militar ce asigură securitatea și interzicând accesul publicului în zonă.
„Au fost foarte multe variante”
Însă, povestea ascunderii tezaurului României nu se oprește aici. După o perioadă de deliberări și analize amănunțite, Banca Națională a decis să mute aurul la Mănăstirea Tismana, la Jiu. Această acțiune a fost denumită „Operațiunea Neptun” și s-a desfășurat în iulie 1944, având ca rezultat transportarea a peste 192 de tone de aur la această destinație sigură.
Conform mărturisirilor lui Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, decizia de a muta tezaurul a fost luată la nivel guvernamental și a implicat o axiologie riguroasă. Destinația finală, Mănăstirea Tismana, a fost aleasă pentru securitatea și integritatea locului, făcându-se uz de un depozit special săpat în munte, acoperit ulterior cu beton pentru a păstra intact conținutul valoros.
Cum a decurs „Operațiunea Neptun”
Operațiunea „Neptun” a fost o reușită fără precedent: tot aurul a fost transferat în siguranță la Tismana și depozitat cu grijă în pivnița mănăstirii. Acestă acțiune a fost un efort semnificativ al instituțiilor române de la acea vreme pentru a-și proteja resursele naționale. În perioadele ulterioare, aurul a fost păstrat în secret în peștera din apropierea mănăstirii până în anul 1947. Astfel, concluzionăm că istoria ascunderii tezaurului României în timpul războiului ascunde povești spectaculoase și decizii de viață și de moarte pentru bunăstarea țării.
TAGS:
Banca Nationala României, ascunderea tezaurului, depozit subteran, tezaurul României
