Ultimul strigăt de alarmă: Nicușor Dan, la încrucișare de arme europene!
Pare că Nicușor Dan a plecat pe furiș într-o vizită în Germania, dar nu înainte de a ne intoxica cu un bla-bla tipic președintelui român, vorbind despre fantasticul proiect de cooperare economică, oh, ce surpriză, vor fi întâlniri cu românii din Germania, ca și cum asta ar fi ceva noutate, la fiecare plecare a unui președinte sau premier, da’ ce, s-a uitat să se întâlnească cu canibalii din Insula Paștelui, hmm?
În spatele acestui discurs de propagandă se află un adevăr îngrijorător, pentru că, văzându-l pe Nicușor intoarcându-se acasă cu ecoul vocii lui Macron, ne dăm seama că era chemat de Mertz, șeful Germaniei, care pare să aibă o competiție aprinsă cu Macron pentru titlul de cel mai anti-rus din Europa, vorba aia, îngrijorarea nu ar trebui să ne lovească, dar cine știe, istoria Germaniei ne face să credem că e cam riscant să privim fără frică la un neamț înarmat.
Nimeni nu s-ar fi așteptat ca Mertz, acest vârf de lance anti-rusă, să se străduiască să ajute Ucraina, dar oare și acest lucru este doar o reeditare a vechilor conflicte? Nimeni nu poate să scape de imaginarul tras cu mitraliera pe care Germania îl are în sânge; trebuie să ne gândim, ce-ar putea însemna asta pentru România? Căci Nicușor, pe lângă faptul că a fost ales să facă bine Ucrainei, mai are și alte zburdălnicii prin minte, pe care nu pot să nu mă întreb, cum va reacționa CCR la ele?
Desigur, în timpul întâlnirii cu Mertz, Nicușor a primit și un mic dar, o hârtiuță, cum ar veni, adresată liderilor partidelor pro-europene în care era supusă ideea ca România să se înroleze și ea în corul țărilor NATO care se aliniază la politica de achiziție de armament american, așa că, întrebarea rămâne, va cumpăra România un sistem Patriot de la americani care să ajungă direct la Ucraina? Căci Mertz, fie vorba între noi, a fost tot el inițiatorul ideii trebuie să cumpărăm și apoi să donăm, iar eu personal am rămas perplex, dar de unde le olimpia, asta e o propunere rar întâlnită!
Așadar, cu acest conținut toscan din Berlin, se pare că România se aruncă pe cărțile ipotezelor belicoase, și cine știe ce va urma, dar un lucru e cert: Nicușor Dan nu ascultă doar cântece de sirenă, pare că deja e pe val și ar trebui să ne rugăm să nu parcurgă granița dintre decizii istorice și nebunie!
