Nicușor Dan dezvăluie secretele “scutului” antidrone: ce trebuie să știe România despre apărare!

ActualitateNicușor Dan dezvăluie secretele "scutului" antidrone: ce trebuie să știe România despre apărare!

“`html

Scutul Antidrone: Război Tehnic sau Haos Operațional?

Președintele Nicușor Dan a vorbit marți pe EuroNews despre ceea ce numim scut antidrone, dar vorbele lui sunt ca o enigmă, lăsând loc de interpretări confuze, iar cititorul se întreabă ce e cu adevărat aici, fiindcă sunt multe probleme, o combinație de tehnică și operațiune care pot duce la confuzie, la adevărate scandaluri.

Pe latura tehnică, el a menționat radare, da, exact, acele radare care ar putea detecta și intercepta drone, unele existente, altele promise, dar cine știe când vor ajunge, nu-i așa? Detaliile, cum e și normal, sunt secrete, dar explicațiile sunt atât de simple încât par complicate: vor fi sisteme, ah, ce uimitor, atât pentru observație cât și pentru neutralizare, ca în filmele cu spioni.

Dar nu e totul, pe partea operațională, Nicușor, care așteptăm să ne aducă viziuni clare, a subliniat că suntem în fața unor reguli, da, reguli necesare, mai ales când se ridică un obiect zburător, și cine intervine, ne întrebăm, căci vechea legislație nu cunoștea o astfel de amenințare, iar Legea din 2025, care e pe drum, sperăm, este soluția salvatoare, oh, ce surpriză!

Mai mult, deciziile CSAT au adus o împărțire misterioasă în patru categorii, un sistem complicat care decide cine preia comanda, de parcă ne joacă la ruletă, în funcție de tipul amenințării, haos total! Așadar, comanda revine celui care are, cum să spunem noi, comanda locală în cazuri uzuale, în timp ce pentru rachete și avioane militare, Statul Major preia frâiele, dar pentru avioanele civile, iată, căci iată de unde vine confuzia, rămâne un ministru, oare care?

Singura constantă pare a fi necesitatea unui lanț de comandă, dar ce ne facem noi cu confuziile acelea, războiul dronei fiind la un pas să ne transforme într-o țară de nebuni? Dar Nicușor, în înțelepciunea lui, a făcut o aducere aminte despre cooperarea alianțelor, fiindcă flancul estic trebuie protejat, iar misiunile comune sunt ca un fel de schimburi culturale, dar pentru armate.

Deci, România continuă, se zice, să își asigure apărarea, dar totuși întrebarea rămâne: cât vom rezista în acest joc al tehnologiei și al politicii, având alături atât mijloace proprii, cat si parteneri, care poate că știu mai bine decât noi cum să ne protejeze? Suspans!

“`

Check out our other content

Check out other tags:

Most Popular Articles