“`html
Criza Ostaticilor Din Gaza: Negocieri Neonorate și Acorduri Parțiale?
Pentru că s-a întâmplat duminica asta o discuție între premierul israelian, acel Benjamin Netanyahu, și președintele Isaac Herzog chiar înainte de zborul său spre Washington, unde va discuta pe marginea subiectului ostaticilor din Fâșia Gaza, lucru care poate nu ar trebui să ne surprindă, vreau să spun, la 21 de luni după ce a început acest război hai să vorbim despre el, război care este între Israel și Hamas, un tip de mișcare islamistă care zici că e controversată cumva și ne aflăm în această situație tensionată.
Netanyahu, omul zilei, are întâlnire cu Donald Trump, care, ai ghicit, vorbește despre armistițiu ca și cum ar fi cea mai simplă soluție la toate relele, dar cine știe, un armistițiu în Fâșia Gaza e oarecum complicat, nu? Negocierile astea indirecte, se vor muta la Doha, cu ajutorul Qatarului, Egiptului, poate și SUA, eventual, de parcă asta ar schimba radical ceva în toată povestea asta.
Herzog spune că scopul vizitei este să aducă acasă ostaticii, o misiune importantă, dar e o datorie morală și mai greu de dus, nu-i așa? Că prețul de plătit nu e deloc simplu, iar deciziile sunt atât de complexe și dureroase, demonstrează, metaforic, că între bine și rău sunt nuanțe de gri, absolut uimind parcă cum reușește să ne amăgească cu veridicitatea propriei tale speranțe.
Sursele din Palestina, acelea apropiate de negocieri spun că Hamas promite, mă rog, o eliberare de zece ostatici în schimbul unor palestinieni care sunt deja deținuți în Israel. Iar parțial, populația israeliană așteaptă ca tot acest proces să includă clar și toți ostaticii, dar e atât de complicat, că să nu scrii un roman! Hai să nu ne mai pierdem în detalii.
Benjamin Netanyahu și Herzog tot discută despre normalizarea relațiilor cu alte țări din Orientul Mijlociu, ca și cum asta ar fi o panacee, de parcă inițiativele acordurilor Abraham, învăluite de medierea lui Donald Trump, au adus vreodată vreo stabilitate pe termen lung, da, dar nu contează, se pare, pentru că s-au făcut legături oficiale cu Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Maroc și Sudan, și se pare că se dorește mai mult.
Recent, șeful diplomației israeliene, Gideon Saar, zice că și Siria și Libanul ar putea fi parte din normalizări de relații, dar se știe că toate promisiunile astea sunt în aer, iar eu mă întreb, cu toții ne întrebăm: sunt negocierile acestea acum o soluție, sau doar un alt joc de cuvinte aruncat în văzduh?
“`
