Benjamin Netanyahu: O analiză a campaniei electorale și a provocărilor internaționale
LEAD: Benjamin Netanyahu se pregătește să conducă Partidul Likud într-o alegere generală pentru a douăsprezecea oară, consolidându-și statutul de cel mai longeviv prim-ministru al Israelului. Într-un context marcat de provocări interne și externe, Netanyahu își asumă rolul de lider în lupta pentru menținerea imaginii Israelului pe scena internațională, în timp ce se confruntă cu o opoziție tot mai puternică și o situație economică complexă.
Benjamin Netanyahu, care a petrecut peste 18 ani în funcția de prim-ministru, se află într-o campanie electorală intensă, cu scopul de a obține un nou mandat. Deși data exactă a alegerilor nu a fost stabilită, premierul a început deja să își desfășoare strategia în fața alegătorilor. Într-un interviu acordat The Economist pe 8 ianuarie la Ierusalim, Netanyahu a declarat că își va continua misiunea atâta timp cât consideră că poate asigura viitorul Israelului. Totuși, sondajele arată că coaliția sa de partide naționaliste și religioase nu reușește să obțină o majoritate clară.
Un aspect crucial al campaniei sale este dorința de a reabilita imaginea internațională a Israelului, grav afectată după aproape doi ani de conflicte în Gaza. Netanyahu subliniază că nu doar criticii, ci și foști susținători occidentali s-au arătat șocați de distrugerile masive și de pierderile umane din rândul populației palestiniene, care s-au ridicat la peste 70.000.
Detalii Specifice
Netanyahu a afirmat că intenționează să contracareze războiul de propagandă împotriva Israelului, considerând că țara se află într-o situație precariousă în fața unei evaluări internaționale excesive. El a comparat această situație cu provocările întâmpinate de Winston Churchill în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, subliniind că standardele impuse unui stat democratic aflat sub presiune sunt adesea imposibile. De asemenea, premierul a evidențiat prejudecățile istorice împotriva evreilor, comparând atacurile contemporane împotriva Israelului cu acuzațiile din Evul Mediu.
În ceea ce privește relația cu Statele Unite, Netanyahu se confruntă cu provocări semnificative. El a declarat că nu intenționează să reînnoiască complet acordul de asistență militară americană, care prevede 3,8 miliarde de dolari anual, și a sugerat o reducere treptată a acestuia până la zero în următorii zece ani. Premierul subliniază că va continua să lupte pentru sprijinul opiniei publice americane, în ciuda criticilor tot mai mari din rândul unor segmente ale mișcării MAGA.
Netanyahu își propune să convingă alegătorii din Occident că nu înțeleg natura luptei pe care o duce Israelul, descriind-o ca o confruntare între forțele civilizației și cele ale fanatismului. Cu toate acestea, mesajul său se lovește de realitatea tragică a populației palestiniene din Gaza, iar expansiunea coloniilor din Cisiordania și creșterea violenței coloniștilor complică și mai mult tabloul.
În campania electorală, Netanyahu se va confrunta și cu întrebări legate de economia Israelului și de influența comunității ultraortodoxe. Deși economia a avut o recuperare remarcabilă, avansul tehnologic al țării depinde de o parte restrânsă și foarte calificată a populației, care se opune guvernului său. Netanyahu a respins ideea unui exod al creierelor, considerând-o ridicolă, dar rivalii săi atrag atenția asupra riscurilor reale.
Pe de altă parte, partidele ultraortodoxe, care îi sunt aliați, beneficiază de avantaje sociale, deși mulți membri refuză să participe la serviciul militar. Netanyahu propune o lege care să încurajeze serviciul militar, dar care va fi contestată atât de ultraortodocși, cât și de restul societății.
Contextul internațional, în special situația din Iran, adaugă o altă dimensiune provocărilor cu care se confruntă Netanyahu. În vreme ce protestele de masă amenință regimul de la Teheran, premierul a cerut acțiuni internaționale, dar a adoptat o poziție prudentă în privința unei posibile intervenții externe. El a sugerat că revoluțiile trebuie să vină din interior și a avertizat asupra consecințelor pe care un atac asupra Israelului le-ar avea pentru Iran.
Campaniile electorale se desfășoară în umbra atacului devastator al Hamas din octombrie 2023, un moment considerat de mulți drept cel mai grav traumatism din istoria Israelului. Alegerile vor fi, în esență, un referendum asupra responsabilității politice a lui Netanyahu, care, deși a fost la conducerea țării vreme de zeci de ani, trebuie să răspundă pentru eșecurile recente.
Întrebat despre modul în care Israelul a fost prins nepregătit în fața atacului din 7 octombrie, Netanyahu a declarat că este dispus să se prezinte în fața unei comisii de anchetă, dar a evitat să își asume responsabilitatea, aruncând vina asupra serviciilor de informații și a cabinetului. Această dinamică subliniază complexitatea situației în care se află Israelul și provocările cu care se confruntă liderul său în drumul spre noi alegeri.
