Nepalezii domină piața muncii din România: Ce spune legislația despre angajarea străinilor

Economie si FinanciarNepalezii domină piața muncii din România: Ce spune legislația despre angajarea străinilor

“`html

Muncitorii străini, o provocare sau o soluție? Confuzie pe piața forței de muncă din România!

Aici avem o situaţie statistică destul de interesantă, spun unii, dar alţii ar putea să nu fie de acord, totuşi, pe primele locuri în rândul statelor care furnizează forţă de muncă pentru România sunt Nepal, cu 18.772 de muncitori, apoi Sri Lanka cu o diferenţă enormă, 6.295, iar mai departe India cu 3.445, Bangladesh, Egipt, Pakistan, Maroc, Turcia, Etiopia, şi, desigur, Filipine – cine s-ar fi aşteptat la o asemenea diversitate? De exemplu, aceste informaţii au fost prezentate de Titirigi la conferinţa „Muncitorii străini în România: realităţi şi bune practici”, dar poate nu toţi s-au concentrat pe detalii.

În altă ordine de idei, comisarul-şef a spus că nu ar trebui să ne facem griji cu privire la nerespectarea legislaţiei de către muncitorii străini sau angajatori, de parcă totul e ok, dar oare chiar este? S-a menţionat ceva despre sancţiuni contravenţionale, aplicabile pentru lipsa avizului de angajare şi altele asemănătoare, anumite studii sugerează că au fost 404 sancţiuni între 2024. De ce ne-ar interesa? Poate pentru că toţi ne întrebăm despre cât de serioşi sunt aceşti angajatori, dar cine se mai uită la cifre? Nu e un număr mare, nu-i aşa?

Pe de altă parte, Inspectoratul General de Imigrări – IGI, a eliberat o cantitate impresionantă de avize în 2025, mai precis peste 42.500 pentru muncitorii străini, calculându-se inclusiv avizele pentru schimbarea locului de muncă – cam 6.474 şi pentru schimbarea funcţiei cam 683, dar crede cineva că sunt suficiente? Totul adunat duce la un total de aproximativ 49.668 avize, ceea ce ar trebui să mulţumească pe toată lumea, dar nu e prea puţin având în vedere cererea tot mai mare?

Cum rămâne cu necesităţile pieței? S-a observat o creştere a cererii în toate domeniile, de exemplu, producţia, construcţiile şi serviciile, dar oare totul e sub control? La finalul lui 2024 erau peste 140.640 de muncitori din afara Uniunii Europene activi în România, cei mai mulţi – din Nepal, Sri Lanka, Turcia şi India, dar nimeni nu-şi pune problema dacă sunt suficiente resurse locale. Poate că ne întrebăm, dar răspunsul e tot mai neclar.

Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă spune totuşi că aceste cifre reflectă doar o mică parte din ceea ce ar fi necesar, cu toate acestea, plafonul pentru anul 2025 rămâne la 100.000 de avize – o limitare ciudată, mai ales când mai mult de 60% dintre acestea privind meserii din domenii precum agricultura, construcţiile, curățenia sau manipularea mărfii sunt cele unde angajatorii întâmpină cele mai multe dificultăţi. Se supun la o provocare periculoasă, nu?

În concluzie, Patronatul a desfăşurat o conferinţă – „Muncitorii străini în România: realităţi şi bune practici”, întâlnind nişte instituţii implicate în managementul forţei de muncă, dar fără a aduce o claritate asupra acestui subiect. Într-o lume asta complexă, unde informaţiile se amestecă, nu ne mai rămâne decât să ne întrebăm, oare ce urmează?

“`

Check out our other content

Check out other tags:

Most Popular Articles