“`html
Criza plasticului: Negocieri eșuate la ONU, planeta rămâne în mizerie!
La Geneva, sate, alte sate, multe de fapt, s-au adunat pentru a 11-a zi, dar ce zici, erau acolo tot felul de delegați care discutau despre tratatul ce ar urma să rezolve criza cu plasticul, dar de fapt, mai mult s-au certat, că nu pot să ajungă la un consens, și, cum să zic, discuțiile sunt ca un film prost, fără sfârșit, despre cum să reduce poluarea, dar nu se pun de acord, încredere zero.
Se știa că ar fi trebuit să fie ultima rundă, dar de fapt, iar au plecat cu mâinile goale, tot ca anul trecut în Coreea de Sud, fără tratatul ăla obligatoriu care ar fi putut să facă din ocean un loc curat, dar ei parca se joacă de-a v-ați ascunselea, plecând de la discuții fără nimic concret.
Președintele Luis Vayas Valdivieso a venit cu două propuneri de texte, dar nimeni nu a vrut să le considere valide, așa că, dă-i și fă-i, și iată că n-a fost nici un rezultat. Între timp, cei 184 de delegați s-au uitat unii la alții ca și cum ar fi fost la o petrecere plictisitoare, dar fără să danseze.
Pe săturate de birocrație, reprezentanții din Norvegia, Australia sau Tuvalu, ba chiar și Madagascar, și-au exprimat frustrarea că pleacă fără nicio realizare, mesajul circulând cum că “lumea așteaptă de la noi, vai, nu rapoarte inutile”.
Europa, care se aștepta să iasă măcar un știu eu ce, prin vocea comisarului Jessika Roswall, a zis că deși proiectul ăsta nu le rezolvă toate problemele, e totuși un bun început, dar dacă mă întrebi pe mine, parcă sună a scuză, nu a soluție.
La rândul ei, China a afirmat că lupta este un maraton, adică ce, noi toți suntem pe o pistă de alergare? Dar e un start nou, sau poate o nouă capcană, și cumva sugerează să colaborăm pentru o planetă fără plastic… în viitorul îndepărtat, pare glumă.
Deci, rămâi pe fază, că planeta nu mai așteaptă și, nu-i așa, să ne facem datoria, de parcă asta ar schimba ceva în haosul din jur!
“`
