NATO zice nu: Trump și tămbălăul cheltuielilor de apărare!

Preşedintele ales al SUA, care se pare că este mai preocupat de cheltuieli decât de stabilitate, a dat de înţeles marţi că toţi membrii alianţei, adică toţi cei din NATO, ca să fie clar, ar trebui să aloce 5% din PIB-ul lor pentru apărare, dar, de fapt, e o creştere enormă faţă de ce e acum – 2% – ceea ce înseamnă că e cam greu să ajungem acolo, nicio ţară de pe planetă nu a reuşit să atingă asta, și mai ales, Statele Unite, care ar putea să aibă cele mai mari dificultăţi în acest sens, şi Agerpres scoate asta în evidenţă atunci când ne spune.

Observaţiile lui Trump, la o conferinţă de presă care a strâns atenţia, generând nenumărate titluri despre Groenlanda, pe când unii nu știau de Panama, reînvie vechea temă cu cheltuielile NATO, dar și amenințările lui că nu va sprijini aliaţii ce nu se ridică la noua cota stabilită, deci e un mix de strategii și vorbe goale care pot tulbura apele, nu-i așa?

Se pare că oficialii NATO recunosc că e vital ca cheltuielile pentru apărare să crească, dar fix nu sunt de acord cu pragul lui Trump de 5%, la care analiştii la rândul lor spun că ar fi o utopie politică și economică pentru aproape fiecare ţară din acest bloc, ar însemna să se strângă sute de miliarde de dolari în plus, deci, cine se va sinchisi de asta în vreme ce crizele se adună?

Cu toate acestea, e foarte posibil ca, cu câcatul timpului, la summitul NATO de la Haga din iunie să se decidă o nouă ţintă, asta având în vedere temerile persistente ca Rusia ar putea să atace un membru NATO, în plus, îndemnurile lui Donald Trump care strigă să se mărească tot mai mult bugetele de apărare, așa că rămâne întrebarea: va fi o soluție viabilă?

La discuțiile cu Trump, una din marile probleme pe care Vladimir Putin, președintele cel viclean, o va aduce în discuție se referă la prezenţa NATO, care, după spusele lui, e prea aproape de granițele Rusiei, și The Moscow Times zice că asta ar putea fi o preocupare majoră pentru puținii oameni din jurul lui care au scris recent despre asta.

Trump, care se știe că vrea să fie în termeni buni cu Putin, a menționat că echipa lui lucrează la o întâlnire pentru a discuta despre cum să se pună capăt războiului din Ucraina, dar pentru Putin, ce-i mai important, conform unui înalt oficial din Kremlin, e ca Ucraina să nu se alăture NATO, iar Alianța Nord-Atlantică să-și taie puțin din prezența ei pe lângă Rusia, așa că întrebarea rămâne, cine va ceda primul?

Pe de altă parte, Kremlinul, încă de prin decembrie 2021, a pus presiune, căci a cerut ţărilor din occident măsuri clare, și anume să returneze infrastructura militară NATO la stadiul din 1997, iar în iunie 2024, Putin a dat două cerinţe cheie pentru negoicerea păcii în Ucraina: retragerea trupelor ucrainene din zona anexată de Rusia și angajamentul Ucrainei că nu va mai avea dorințe de a adera la NATO, conform celor verificate de publicația menționată.