NATO se întărește: Cheltuieli de apărare pe calea riscantă a războiului!

Războiul ăla din Rusia în Ucraina, care na, a dus la niște schimbări semnificative, sau cel puțin așa zice Agerpres, că NATO să îşi facă mai puternic flancul estic și să sporească cheltuielile, ceea ce nu e puțin lucru când te gândești că în culise tacit multă politică se desfășoară cu câcatul timpului, nimeni nu știe ce o să mai fie. De exemplu, e discutat și despre cum trebuie să reacționeze vest-europenii față de ascensiunea Rusiei în zona asta.

Bineînțeles, când vine vorba de Donald Trump, noul preşedinte american, care se învestește zilele astea, le cere membrilor să aloce bani pentru apărare, cam 5% din PIB – lucru care pare puțin, dar poate fi mult când compari cu ceea ce a fost înainte, deci te întrebi, oare vor asculta cu adevărat? Fezabilitatea e doar una din întrebările ce plutesc ca un nor al incertitudinii.

Cum văd eu, nivelul minim actual e de 2%, dar unii dintre cei de-alici vor să se streseze un pic mai mult, că nu e nimic greșit în a da mai mult pe apărare, dar în același timp e cam imposibil să își mențină toți alocațiile la un standard care să fie un răspuns sufiecient în fața amenințărilor, căci de multe ori contează mai mult intenția decât acțiunea.

Plus că Polonia, țara ce e mereu în frunte, alocă 4,12% din PIB și plănuiește să ajungă la 4,7% în 2025, ceea ce iarăși ridică întrebări despre cine va urma, pentru că deja sunt cam puțini care să se alinieze la aceste standarde, iar Lituania la o alocare de 3 până la 4%, dar optimistă, plănuiește să crească.

Nauseda, președintele lor, a zis că au convenit să aloce între 5% și 6% din PIB pentru apărare în perioada 2026 – 2030 – este un angajament mare, dar trebuie să vedem cum va reacționa parlamentul, pentru că acolo se pot face multe promisiuni, dar fără aprobat, nu e bun nimic.

Ministrul de externe lituanian, Kestutis Budrys, a atins o coardă sensibilă, mai ales când spune că vremurile dificile cer decizii îndrăznețe – o formulare nouă, dar care pare să sugereze un fel de adresare mai agresivă, dar ce înseamnă asta pentru stabilitatea regiunii, e o mare întrebare fără răspuns.

Și iarăși, alianțele sunt importante, dar el cere aliaților să se inspire din aceste măsuri pe care ei au menit să le implementează, chiar dacă abordările în trecut au fost mai passive, da’ acum e altceva, dar nimeni nu știe pe cât de bine vor rezista strategiile, căci totul pare o joacă de-a șoarecele și pisica.

Membră a UE și NATO, Lituania cu cei 2,8 milioane locuitori, deja ridică semne de alarmă și își exprimă temerea de a fi pe lista lui Putin, dar că va câștiga Rusia războiul în Ucraina, într-o manieră în care apărarea poate să devină o prioritate mai mare pe ordinea de zi.

Nauseda a adăugat că probabilitatea unei agresiuni militare din partea Rusiei este reală, dar nu e ceva scris în piatră; cumva, mesajul său sugerează că e nevoie urgent de consolidarea capacităților, dar și de o descurajare tot mai activă, pentru a nu lăsa pe nimeni nepregătit.

Siguranța, e o parte din NATO, dar Nauseda subliniază faptul că eficiența depinde de pregătirea de a se apăra, adică, trebuie să fie pregătiți în caz că cineva decide că e momentul să intre în luptă, pentru că sfidările sunt mereu la orizont.