În fiecare an, Bucureștiul găzduiește două târguri importante de carte, sub numele de „Gaudeamus” în toamnă și „Bookfest” în primăvară. Aceste evenimente adună fani înfocați ai lecturii, care își dedică timpul, banii și energia pentru a sprijini industria cărții, o componentă esențială a culturii române contemporane. Cu toate că numărul participanților este destul de modest, acest grup de cititori merită felicitări pentru că menține o conexiune vie între cultura locală și cea internațională. Deși societatea în ansamblul ei pare să încline spre o degradare a standardelor intelectuale, tot mai mulți oameni, indiferent de vârstă, continuă să fie însetați de lectură, ceea ce reprezintă o veste bună și un semn de optimism într-o lume în continuă schimbare.
Industria cărții se confruntă cu provocări majore în era digitală. Pe de-o parte, se duce o luptă cu ecologismul și dorința de conservare a pădurilor prin reducerea consumului de hârtie, iar pe de altă parte, digitalizarea înșeală textul de pe suportul fizic cărții și îl mută pe suporturi electronice. Dacă analizăm obiceiurile de lectură, vedem că oamenii citesc mai mult, dar predomină lectura pe dispozitive mobile, precum tablete și telefoane. Cu toate acestea, lectura se face în mare grabă și pe sărite, semn că suntem într-o lume mereu în mișcare, în care stroboscoapele discotecilor ne obișnuiesc cu lumina intermitentă.
Parcă din lumea celor mai înflăcărați cititori s-a retras obiceiul de a citi cu creionul în mână, marcând în text note sau citând pasaje preferate. Rar mai găsim persoane care au răbdarea de a citi o carte de la un capăt la altul, iar și mai puțini sunt cei care cumpără cel puțin șase cărți pe an, conform unor studii care arată că doar 10% din populația adultă face acest lucru. Digitalizarea a schimbat modul în care interacționăm cu textele și ne-a separat de vechiul mod de viață întemeiat pe cartea tipărită.
Odată cu digitalizarea, ne-am îndepărtat de „civilizația Cărții”, înțeleasă ca domeniul cercetării sacre și interpretarea textelor religioase. Modernitatea și accesul generalizat la educație nu au dus la o explozie a lecturii și nu au făcut din învățământul obligatoriu un paradis al cărților. Dimpotrivă, în multe țări europene, lectura este mai prevalentă decât în România, indiferent că ne referim la ţările reci din Europa Nordică, unde focul din sobă arde timp de șase luni pe an. Cu toate acestea, digitalizarea și alte factori socio-economici au avut un impact negativ asupra industriei editoriale și a presei de calitate, care și-au pierdut din relevanță în era informațională.
Un alt aspect de luat în considerare este democratizarea scrierii și dispariția graniței dintre scriitori profesioniști și cei amatori. În era internetului, oricine poate scrie și publica propria carte în mediul virtual, contribuind la haosul de informații contradictorii și subiective care circulă nonstop în lume. Efectul acestui fenomen este că autoritățile intelectuale tradiționale, cum ar fi academicienii sau scriitorii consacrați, își pierd influența asupra publicului, iar erudiția nu mai este la fel de apreciată ca în trecut.
Mai mult, chiar și în România comunistă, în perioada interbelică, exista o cultură a lecturii bine înrădăcinată. Indiferent de statutul social sau de condițiile materiale, fiecare casă avea rafturi pline cu cărți. Cartea era considerată indispensabilă, iar cine nu avea la îndemână o referință clasică era tratat cu ironie. Din păcate, această mentalitate s-a schimbat, iar liderii noștri politici nu mai sunt apreciați pentru cunoștințele lor intelectuale. Rostirea transpirată și superficialitatea discursului au devenit norma, pe când înțelepții și cei dedicați trăiesc într-o izolare intelectuală, marginalizați în societate.
În timp ce în alte țări în curs de dezvoltare creșterea economică aduce oamenii pe treptele superioare ale piramidei lui Maslow, în România dorința de a trăi într-o societate cultivată și rafinată rămâne un vis prăfuit și neîmplinit. Cu toate acestea, rămân optimist și sper că într-o zi valorile culturale se vor întoarce în atenția noastră, iar lectura și educația vor ocupa un loc central în societate.
ISBN: 9786069983659
TAGS: Lectura, cărți, cultură, Gaudeamus, Bookfest, digitalizare, industrie editorială, societate, educație, România, autorități intelectuale, literatură
