Muncitorii străini: România, o ţară de tranzit? Antreprenorii se confruntă cu o problemă majoră

România se confruntă cu o problemă tot mai acută în ceea ce privește migrația forței de muncă. Numeroși antreprenori se plâng că angajații străini pe care îi aduc în țară aleg să plece rapid în alte state membre ale Uniunii Europene, transformând România într-o țară de tranzit pentru muncitori. O problemă gravă care afectează grav industria românească și pune presiune pe angajatorii care investesc timp și resurse în recrutarea și integrarea forței de muncă străine.

Conform declarațiilor din cadrul evenimentului „Piața Muncii – România 2024″, organizat de Confederația Patronală din România (CPR), problema se datorează unor factori precum lipsa unor mecanisme legale care să asigure un angajament mai ferm din partea muncitorilor străini. Președinta CPR, Cristina Chiriac, a subliniat că, în prezent, nu există o reglementare specifică care să ofere antreprenorilor o protecție în cazul în care angajații străini aleg să părăsească țara după o scurtă perioadă de timp.

„Eu ştiu de la membrii CONAF, care aduc foarte multă forţă de muncă din diferite ţări, că se confruntă cu o problemă reală – şi anume faptul că, odată aduşi în ţară, nu ai niciun fel de instrument de coerciţie ca să poţi să-i ţii în câmpul muncii. În consecinţă, există un fenomen cu care se confruntă marea majoritate a antreprenorilor: unii lucrători străini folosesc România ca ţară de tranzit. Din momentul în care România a intrat în zona Schengen pe spaţiul aviatic, ajunşi în România cu forme legale, li se face contract de muncă conform legislaţiei în vigoare şi, după 3 săptămâni sau o lună de zile, te trezeşti că nu-ţi mai vine la muncă, că a ajuns în Polonia sau în altă ţară. Noi am avut nenumărate discuţii, inclusiv cu Ministerul Afacerilor Externe, cu instituţii – şi înţeleg că nu există la ora actuală nicio reglementare în Codul muncii sau o altfel de reglementare, care să conţină un soi de protecţie pentru antreprenorul care investeşte, pentru că este o investiţie semnificativă în aducerea acestor muncitori, fie calificaţi sau necalificaţi”, a declarat Cristina Chiriac.

Cosmin Şerban, Managing Director și cofondator Takt Recruitment, a adus în discuție o serie de soluții posibile pentru a combate fenomenul de „turism” al muncitorilor străini. El a subliniat importanța unui pachet salarial atractiv, care să ofere condiții de lucru și cazare competitive, precum și un comportament corect și profesional din partea angajatorilor. Aceasta ar putea convinge angajații să rămână în România pe termen lung, în loc să caute oportunități în alte țări.

„Nu ai cum să îi ţii legal, pentru că legal n-ai cum să ţii pe nimeni până la urmă, că este cetăţean al Uniunii, că este străin, au drepturi de mobilitate, dar soluţia este să îi faci un pachet salarial, o ofertă şi un comportament între angajat şi angajator suficient de acceptabil pentru străini, astfel încât să nu se rişte să se ducă în altă ţară ca turist şi acolo să-şi caute de lucru. (…) Nu există o soluţie să îi ţii 100%, că nu ai avea cum legal. Singura formulă până astăzi este aceea de a-i mulţumi suficient – şi-i mulţumeşti mai uşor decât pe români – cu un pachet salarial atractiv, cu condiţii de cazare ok, cu ore suplimentare plătite conform legii. De la interviu, din Asia, una dintre primele întrebări este: câte ore suplimentare pot să muncesc? Avantajul în Polonia este că au o legislație a muncii un pic diferită şi există un tip de contract, potrivit căruia ei pot să muncească şi 250 de ore pe lună, cu acordul părţilor. Chiar dacă rata orară în Polonia este similară cu cea din România, câştigă la aceste ore, deci o competiţie şi între ţări”, a explicat Cosmin Şerban.

Experții în domeniul muncii subliniază că o parte din problema se datorează și faptului că muncitorii străini pot beneficia de 90 de zile de ședere în spațiul Schengen în scop turistic. Odată ajunși în România, unii dintre aceștia profită de această libertate de mișcare și aleg să se deplaseze în alte state membre ale Uniunii Europene pentru a-și găsi de lucru.

Soluția la problema „turismului” forței de muncă străine pare să fie una complexă, care implică o colaborare între angajatori, autoritățile române și instituțiile europene. Este nevoie de o abordare strategică, care să includă o mai bună reglementare a migrației forței de muncă, crearea unor mecanisme eficiente de protejare a intereselor angajatorilor, precum și o mai bună informare a muncitorilor străini cu privire la condițiile de lucru și la legislația românească. Această abordare ar putea contribui la atragerea și păstrarea forței de muncă străine în România, promovând o piață a muncii mai echilibrată și sustenabilă.

Este esențial ca Guvernul să prioritizeze implementarea unor măsuri care să consolideze cadrul legal și să ofere o mai mare flexibilitate în privința aducerii forței de muncă din străinătate. Odată cu o legislație mai clară și cu un sistem mai bine coordonat, România ar putea deveni mai atractivă pentru muncitorii străini, reducând riscul ca aceștia să folosească țara doar ca o platformă de tranzit.

În plus, un alt aspect important este promovarea imaginii României ca o destinație atractivă pentru muncitori. Este nevoie de o campanie de marketing bine definită, care să sublinieze avantajele muncii în România, cum ar fi costul de viață mai scăzut, oportunitățile de carieră și un mediu de lucru mai relaxat.

Prin abordarea unei strategii multidimensionale, România ar putea remedia problema „turismului” forței de muncă străine și ar putea deveni o destinație mai atractivă pentru cei care caută o carieră în Uniunea Europeană. Este o provocare complexă, dar cu o coordonare adecvată și cu un efort comun din partea tuturor actorilor implicați, o soluție viabilă este posibilă.