Moody’s previzionează o creștere economică lentă și un deficit bugetar ridicat în România: Coaliția PSD-PNL rămâne la guvernare

Agenția de evaluare financiară Moody’s a emis o prognoză pesimistă privind evoluția economică a României în următorii ani, avertizând asupra unei creșteri economice lente și a unui deficit bugetar ridicat. De asemenea, Moody’s este de părere că actuala coaliție de guvernare formată din Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL) va rămâne la putere după alegerile parlamentare.

Potrivit raportului Moody’s, creșterea economică a României este estimată să fie de 2% în 2024, o revizie în jos față de prognoza anterioară de 2,8%. Agenția anticipează o revenire lentă a creșterii economice, ajungând la 2,9% în 2025-26. Această creștere lentă este atribuită unor factori precum inflația ridicată, incertitudinea geopolitică și o politică fiscală expansivă.

O altă îngrijorare majoră este deficitul bugetar, pe care Moody’s îl estimează la 7,5% din PIB în 2024, o revizie în sus față de prognoza anterioară de 6,4%. Această creștere a deficitului se datorează creșterii semnificative a cheltuielilor publice, în special a pensiilor și salariilor din sectorul public. Deficitul de cont curent al României este estimat să ajungă la 7,6% din PIB în 2024, un nivel ridicat care reflectă o dependență mare de împrumuturi externe.

În ciuda acestor probleme economice, Moody’s subliniază potențialul puternic de creștere al economiei românești, susținut de fondurile UE și de investițiile străine directe. Cu toate acestea, acești factori pozitivi sunt contrabalansați de instituții relativ slabe și de o guvernanță deficitară, precum și de deficite fiscale și de cont curent ridicate.

Agenția a precizat că se așteaptă ca actuala coaliție PSD-PNL să continue să constituie nucleul coaliției de guvernare și după alegerile parlamentare. Această prognoză este bazată pe faptul că cele două partide dețin o majoritate confortabilă în Parlament și pe lipsa de alternative viabile în peisajul politic românesc.

Prognoza Moody’s a fost întâmpinată cu îngrijorare de către analiștii economici, care avertizează asupra riscurilor pe care le prezintă un deficit bugetar ridicat și o creștere economică lentă pentru România. Această prognoză ar putea duce la creșterea costurilor de împrumut pentru România, diminuând atractivitatea țării pentru investitorii străini.

Guvernul român a anunțat o serie de măsuri pentru a reduce deficitul bugetar, inclusiv reducerea cheltuielilor publice și creșterea veniturilor din taxe. Cu toate acestea, aceste măsuri ar putea afecta creșterea economică și ar putea genera o creștere a nemulțumirii populației.

Evoluția economiei românești în următorii ani va depinde de o serie de factori, inclusiv de evoluția globală, de nivelul inflației și de politica economică a guvernului. Prognoza Moody’s ar trebui să fie luată în considerare de către guvernul român, care trebuie să ia măsuri pentru a îmbunătăți stabilitatea macroeconomică și pentru a promova o creștere economică sustenabilă.

Alte prognoze privind creșterea economică a României

Prognoza Moody’s se alătură altor prognoze pesimiste privind creșterea economică a României. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a revizuit puternic în jos estimarea sa privind creșterea economică a României pe 2024, de la 3,2% la 1,4%. Această revizie se datorează inflației ridicate, crizei energetice și războiului din Ucraina.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a revizuit de asemenea în scădere estimările privind creșterea economică a României anul acesta, de la 3,4% la 2,8%. CNSP consideră că economia românească se confruntă cu o serie de provocări, inclusiv o inflație persistentă, o creștere a deficitului bugetar și o scădere a investițiilor private.

De asemenea, Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în jos estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 3,8% la 2,8%. FMI subliniază că economia românească este vulnerabilă la șocurile externe, cum ar fi creșterea prețurilor la energie și materialele prime, precum și la războiul din Ucraina.

Aceste prognoze pesimiste subliniază necesitatea ca guvernul român să ia măsuri pentru a stabiliza economia și a o proteja de șocurile externe. Măsuri precum reducerea deficitului bugetar, promovarea investițiilor private și diversificarea economiei ar putea contribui la o creștere economică mai sustenabilă și la o reducere a vulnerabilității României la șocurile externe.