Momente Drama-tice la Inaugurarea Ambasadei Palestinei în Londra: Conflict și Recunoaștere!
Se pare că istoria bate la uși, iar deschiderea ambasadei palestiniene în Regatul Unit, da, luni recent, a stârnit valuri și valuri de discuții, cu Мінімум trei luni de la recunoașterea oficială a statului Palestina de către britanici. Ambasadorul Husam Zomlot, fost șef al misiunii, chiar a declarat un festival de cuvinte pompoase privind „un moment istoric” pentru, ghiciți, poporul palestinian, dar oare este chiar istorie sau doar un alt act de teatralitate? Istoria rămâne să decidă, nu-i așa?
Se deschide o Ambasada, dar cu ce urmează mai departe? Husam continuă cu un alt citat care ne umple de speranță și visuri despre „relatii britanico-palestiniene semnificative” și o călătorie spre „libertate” vândută la pachet. Să ne întrebăm: ce înseamnă asta cu adevărat pentru generațiile de palestinieni care sufereau, mi se pare puțin confuz, nu-i așa? Gaza, Cisiordania, toate locurile acestea sunt scufundate într-o realitate mai complicată decât deschiderea unei clădiri ambasadoriale, dar să zicem că speranța este cheia.
Ambasadorul vorbește cum că „Identitatea noastră nu poate fi negată” și scoate o placă strălucitoare cu inscripția ‘Ambasada Statului Palestina’, dar oare aceasta va schimba ceva în realitate? E doar un nume pe o placă, chiar dacă este în Hammersmith, Londra, care, dintr-o dată, pare atât de departe de tumultul de acasă, nu credeți? Aceasta promisiune pentru pace, cu rădăcini în drept internațional și valori universale, sună bine, dar este mai mult un manifest sau o iluzie?
Alistair Harrison, reprezentantul regelui Charles, a adăugat o picătură de ulei pe foc, că fiind istoric pentru Palestina. Dar ce este istoria dacă nu o nuanță subiectivă a realității? Au fost multe cuvinte și declarații, cu prim-ministrul Keir Starmer spunând că această recunoaștere aduce un suflu nou de speranță pentru pace, dar în realitate, oare cine va mai crede în asta după atât de mult conflict?
Ce să mai spun, britanicii au recunoscut oficial Palestina după doi ani de război devastator, dar acest pas a fost considerat de Israel ca o formă de… imaginați-vă, recompensă pentru terorism. Netanyahu nu a fost prea încântat, deci, un alt capitan pe frontul politic, dezvăluind paradoxul acestei recunoașteri. La urma urmei, pacea este o poveste cu multe fețe, și fiecare afacere diplomatică are cenușa sa, nu-i așa?
