Moldova: O bătălie pentru democrație în timp ce Rusia joacă jocul lung

Situată între Ucraina și România, stat membru UE, Republica Moldova a oscilat zeci de ani între Occident și Kremlin, iar votul prezidențial din 20 octombrie și referendumul pentru aderarea la Uniunea Europeană ar putea fi esențiale pentru a decide în ce direcție va merge. În acest moment, cei care doresc să îmbrățișeze Europa par să fie în avantaj, dar se confruntă cu un efort concertat și tot mai intens susținut de Kremlin de a împinge lucrurile în direcția opusă, scrie Reuters.

În timp ce campania pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova și referendumul pe tema relațiilor cu Uniunea Europeană intră în linie dreaptă, stropi violenți de vopsea roșie și galbenă au apărut pe clădirile guvernamentale din capitala Chișinău, arată Reuters, conform News.ro. Asta a coincis cu o serie de documente falsificate atribuite guvernului și UE și care au început să se răspândească pe rețelele locale de socializare.

Între timp, televiziunile oficiale din regiunea transnistreană separatistă a Moldovei, rusofonă și susținută de Kremlin, au difuzat imagini cu noi antrenamente militare, în timp ce o organizație a rusofonilor din Moldova i-a cerut președintelui rus Vladimir Putin să „protejeze” etnicii ruși din această regiune „prin toate mijloacele disponibile”.

Republica Moldova este substanțial mai mică decât Ucraina – populația sa se ridică la aproximativ 2,5 milioane de locuitori – iar mișcările lui Putin de a câștiga influență în această țară au loc prin mijloace convenționale și sociale, precum și prin susținerea actorilor politici locali pro-ruși. Astfel de tactici au fost utilizate de Kremlin și în Ucraina, timp de mai mulți ani.

Agenda generală a Moscovei în ambele țări, precum și în Georgia din apropiere, rămâne, în linii mari, aceeași: utilizarea oricăror mijloace pe care le are la dispoziție pentru a le menține în sfera de influență a Rusiei și pentru a le împiedica să se întoarcă definitiv spre Europa de Vest și Statele Unite. Acest lucru face ca cele două voturi din Moldova din această lună să fie deosebit de importante.

Oglinda georgiană

Georgia, al cărei partid de guvernământ, Visul Georgian, a adoptat o poziție din ce în ce mai pro-Moscova în ultimii ani, va merge, de asemenea, la urne în cadrul alegerilor parlamentare din 26 octombrie.

Având în vedere că războiul din Ucraina este în prezent în impas, rezultatele acestor scrutine din Georgia și Moldova vor trimite un semnal puternic cu privire la faptul dacă Kremlinul își consolidează sau își pierde controlul asupra străinătății sale apropiate – și la cât de rezistente sunt cu adevărat democrațiile susținute de SUA și de Occident, notează Reuters.

Conflictul din Ucraina a influențat deja voturile din Georgia și Ucraina. Recentele videoclipuri electorale ale Visului Georgian, partidul de guvernământ de la Tbilisi, au prezentat scene de distrugere din timpul acelui război, un avertisment nu chiar subtil că țara – care, la fel ca Ucraina și Moldova, făcea parte din vechea Uniune Sovietică dominată de Rusia – s-ar putea confrunta cu pericole similare dacă se întoarce spre Occident.

Mii de georgieni au ieșit în stradă pentru a cere exact acest lucru, în special după ce guvernul de la Tbilisi a adoptat o lege menită să limiteze sprijinul occidental pentru ONG-urile și mass-media locale.

Unii dintre cei care protestează spun că doresc o nouă „revoluție colorată” – termenul folosit pentru mișcările pro-democrație din statele post-sovietice – pentru a înlătura Visul Georgian și a aduce la putere partide pro-occidentale, ceea ce Moscova va dori cu disperare să evite.

Dezinformare și stimulente în bani

Mesajele din Moldova au fost puţin mai subtile, însă canalele pro-ruse au sugerat în mod repetat că, dacă președinta pro-occidentală Maia Sandu este realeasă, Moldova va fi atrasă în luptele din Ucraina.

Moldova suferă deja de o criză energetică din cauza loviturilor militare rusești asupra infrastructurii ucrainene de care depinde în prezent și Moldova.

Alte zvonuri răspândite online au inclus faptul că avioane ucrainene F-16 ar putea fi în curând găzduite de aerodromurile moldovenești, precum și faptul că legăturile mai strânse cu UE ar aduce „educație sexuală” universitară obligatorie.

Între timp, oligarhul fugar Ilan Șor, descris cândva drept „omul Moscovei în Moldova” și care trăiește acum în Rusia după ce a fugit din arestul la domiciliu, a apelat la aplicația de mesagerie Telegram, oferind alegătorilor moldoveni echivalentul a 29 de dolari dacă votează împotriva modificării Constituției în sensul consfințirii unor legături mai strânse cu UE.

Sondajele de opinie sugerează că 55-65% dintre alegătorii moldoveni vor susţine propunerea de apropiere de UE, faţă de 24-35% care se opun – deşi incertitudinile cu privire la numărul real de alegători moldoveni aduc un element de imprevizibilitate.

Al doilea tur al votului prezidențial ar putea, de asemenea, să producă surprize, potrivit analizei Reuters. Sondajele arată că Sandu obţine aproximativ un sfert din voturile din primul tur, restul fiind împărţit între alţi 10 candidaţi. Dar ea trebuie să se confrunte apoi cu un singur candidat, cel mai probabil fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, care este susţinut de partide pro-ruse, inclusiv cele legate de Şor.

Șor versus Occident

În vârstă de 37 de ani şi născut la Tel Aviv, Ilan Șor a primit cetăţenia rusă în mai, după ce a fost condamnat în absenţă în Moldova la 15 ani de închisoare pentru fraudă bancară şi alte acuzaţii – acuzaţii pe care le neagă. El rămâne foarte activ pe Telegram, criticând guvernul moldovean și Occidentul.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a vizitat Moldova în luna mai, anunțând un ajutor de 135 de milioane de dolari pentru securitatea energetică și combaterea dezinformării.

La începutul acestei luni, Germania, Franţa şi Polonia – aşa-numitul Grup de la Weimar, care se consideră din ce în ce mai mult drept adevărații factori de decizie geopolitică ai UE – au promis sprijin „ferm” pentru Moldova.

În iulie, Moldova a fost pusă oficial pe calea de aderare la UE, în timp ce discuţiile privind o eventuală aderare la NATO înregistrează progrese mult mai mici.

În timp ce aderarea la UE pare să rămână populară, sondajele de opinie sugerează că moldovenii rămân mai precauţi cu privire la aderarea la alianţa militară occidentală. Cele mai multe sondaje sugerează că nu mai mult de un sfert dintre respondenţi sunt în favoarea acestei opţiuni, comparativ cu o proporţie mai mare în Ucraina şi Georgia.

Strădania lui Șor

SUA, Canada şi Marea Britanie au fost foarte directe în avertismentele lor cu privire la influenţa rusă, avertizând cu privire la ceea ce au declarat a fi un complot instigat de Rusia pentru a influența alegerile din Moldova.

Luna aceasta, SUA au impus, de asemenea, sancţiuni unui ONG fondat de Şor, despre care au spus că „subminează democraţia” în Moldova, ceea ce a atras o reacţie furioasă din partea oligarhului însuşi. Şor, la rândul său, a fost sancţionat de SUA și Marea Britanie din 2022, iar de UE în 2023, fiind acuzat în mod similar de subminarea democrației.

Potrivit oficialilor moldoveni şi susţinătorilor lor occidentali, eforturile recente ale lui Şor şi cele susţinute de Rusia au inclus o campanie nu doar de dezinformare, ci şi de recrutare şi plată a unor persoane pentru a deteriora clădiri, a răspândi zvonuri şi a se revolta în stradă.

Luni, un tribunal moldovean a condamnat şapte persoane la închisoare pentru tentative de a provoca revolte violente în timpul protestelor din martie 2023. Autoritățile moldovenești spun că acele proteste au fost stârnite de Şor şi de rețeaua sa.

Potrivit poliției, unii dintre tinerii arestați pentru vandalism la Chișinău săptămâna trecută au declarat că au fost plătiți de cineva care a acționat ca un paravan pentru Şor.

La începutul acestui an, Radio Europa Liberă, finanţat de SUA, a relatat că Şor a fost implicat în deplasarea mai multor sute de moldoveni la Moscova, toate cheltuielile pentru aceste călătorii fiind decontate, iar aceştia au fost încurajați să promoveze patrimoniul și cultura rusă în Moldova la întoarcere. Transferurile financiare din Rusia în Moldova sunt ilegale, dar, potrivit Radio Europa Liberă, unora dintre cei care au zburat la Moscova li s-a cerut, de asemenea, să aducă bani lichizi în ţară.

Calul troian găgăuz

Pe lângă contactul cu minoritatea rusofonă din Moldova – aproximativ 15 % din populație – Kremlinul și Şor au construit, de asemenea, o bază de putere politică în regiunea semi-autonomă şi lingvistic separată a Găgăuziei, în special cu fostul guvernator pro-rus Irina Vlah – care este, de asemenea, candidată la scrutinul prezidențial din 2024 din Moldova.

Într-o anumită măsură, activitățile hibride ale Rusiei în Moldova reflectă eșecurile sale de până acum în Ucraina, de la invazia sa la scară largă din februarie 2022. Dacă trupele ruse ar fi reușit să cucerească capitala Kiev și astfel întreaga țară în acel an, majoritatea analiștilor cred că ar fi trecut granița de vest a Ucrainei pentru a se alătura aşa-numitei forțe ruse de „menținere a păcii” care deține regiunea separatistă transnistreană a Moldovei din 1991, posibil anexând apoi Moldova în întregime.

Acest lucru pare acum mult mai puţin probabil: atunci când autoritățile din Transnistria au solicitat public ajutor din partea Rusiei la începutul anului, nu s-a întâmplat nimic evident.

Dar, indiferent ce se va întâmpla la aceste alegeri, atât Kremlinul, cât şi Şor vor avea probabil în minte un joc mai lung. Modul în care acesta se desfășoară ar putea avea implicații globale, adaugă editorialistul Reuters Peter Apps, citat de News.ro.