Moldova: Atac fără precedent asupra democrației! Cumpărare de voturi orchestrat de oligarhi

Referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană și alegerile prezidențiale din Republica Moldova s-au desfășurat sub semnul unui scandal de corupție electorală orchestrată, potrivit autorităților, de organizația criminală a oligarhului fugar Ilan Șor.

Schema de cumpărare de voturi a fost extrem de complexă și a implicat un număr impresionant de persoane. Conform investigațiilor, organizația condusă de Șor a mobilizat peste 130.000 de persoane pentru a influența votul, cărora le-a transferat fonduri fie prin intermediul unor cărăuși, fie prin intermediul PSB Bank, o bancă rusească sancționată pe plan internațional.

Sistemul de spălare de bani a fost atât de sofisticat încât a necesitat implicarea directă a serviciilor speciale rusești, care au elaborat schema care a asigurat deschiderea conturilor bancare la PSB Bank pentru cetățenii Republicii Moldova.

La încheierea scrutinului din 20 octombrie, după miezul nopții, președinta Maia Sandu a anunțat că Republica Moldova s-a confruntat „cu un atac fără precedent asupra libertății și democrației” și a adăugat că „grupări criminale, împreună cu forțe străine, au atacat țara cu zeci de milioane de euro, minciuni și propagandă”.

Maia Sandu: „O operațiune criminală fără precedent”

Maia Sandu a precizat că sunt probe și informații că ținta grupării criminale a fost să cumpere 300.000 de voturi.

După câteva zile, președinta Maia Sandu a declarat că a fost informată despre existența unei rețele imense de cumpărare de voturi. „Am fost întrebați dacă e cazul să nu recunoaștem aceste alegeri și să organizăm alegeri repetate”, a dezvăluit Sandu. Dar ea a fost de părere că procesul electoral nu trebuie oprit și a cerut instituțiilor statului să facă publice probele despre fraudă și să-i sancționeze pe cei care se fac vinovați.

Premierul Dorin Recean a avertizat miercuri că Republica Moldova se confruntă cu o grupare criminală organizată, sponsorizată din exterior cu sume exorbitante, ce reprezintă aproape 2% din PIB-ul statului de peste Prut.

„Un astfel de atac este fără precedent, e o nouă formă a războiului hibrid, unde este atacat fundamentul democrației”, a spus premierul Republicii Moldova.

„Trebuie să avem o abordare sistemică și, după cum s-a mai menționat, nu putem merge cu mănușile albe”, a adăugat șeful executivului de la Chișinău.

Provocările Moldovei: Corupția, instabilitatea politică și presiunile din exterior

Republica Moldova se află într-o situație extrem de delicată, confruntându-se cu o serie de provocări majore: corupția endemică, instabilitatea politică și presiunile din exterior, inclusiv din partea Rusiei, care încearcă să destabilizeze țara și să o tragă în sfera sa de influență.

Aderarea la Uniunea Europeană a devenit un obiectiv strategic inclus în Constituția Republicii Moldova, în conformitate cu referendumul pe această temă organizat pe 20 octombrie, relatează Moldpres.

Preambulul Constituției Republicii Moldova a fost completat cu două alineate noi cu următorul cuprins: „RECONFIRMÂND identitatea europeană a poporului Republicii Moldova şi ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova. DECLARÂND integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova”.

De asemenea, a fost introdus titlul V prim – INTEGRAREA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ – şi are următorul cuprins: Aderarea la tratatele constitutive şi la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene:

(1) Aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum şi la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene se stabileşte de Parlament prin lege organică.

(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte acte juridice cu caracter obligatoriu ale Uniunii Europene au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

Magistrații Curții Constituționale a Republicii Moldova au confirmat pe 31 octombrie rezultatul referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană, notează Agerpres, care preia această informație.

Comisia Electorală Centrală a anunțat pe 25 octombrie că referendumul din 20 octombrie a fost valabil, cu o prezență la urne de 50,72 la sută, peste 17 la sută față de pragul de validare.

Cetățenii moldoveni au răspuns la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Peste 50 la sută din votanți au ales „Da”.

Un nou val de corupție

Aprobarea aderării la UE a fost umbrită de scandalul de cumpărare de voturi, care a demonstrat că, în ciuda unor progrese, lupta împotriva corupției în Republica Moldova este departe de a fi câștigată.

Maia Sandu a mai spus că justiţia din Republica Moldova „s-a opus în aceşti ani oricărei curăţări şi a eşuat să ducă la bun sfârşit dosarele de corupţie mari”.

„Dacă justiţia nu se trezeşte în ultimul ceas şi închide ochii la vânzarea ţării, viitorul Moldovei pentru decenii este în pericol”, a avertizat Maia Sandu.

Ulterior, șefa statului, care tocmai a fost realeasă în funcție, a spus că bunele practici internaționale în materie de reformă a justiției s-au dovedit insuficiente și că „lecția cea mai importantă este că nu poţi să faci reforma justiţiei cu mănuşi albe”.

„Bunele practici internaționale în materie de reforma justiţiei s-au dovedit insuficiente, ineficiente pentru cazul Moldovei, unde această corupție a pătruns prea adânc. Şi aceşti oameni din sistem, după paravanul independenţei justiţiei, iată au ajuns să trădeze ţara, să pună în pericol viitorul acestei ţări. Aşa nu se mai poate. Deci imediat după aceste alegeri, Parlamentul şi Guvernul trebuie să ia măsuri total diferite față de ce s-a făcut până acum”, a punctat Maia Sandu într-un interviu acordat vloggerului Dorin Galben.

Republica Moldova se confruntă cu o provocare crucială: să demonstreze că poate să se lupte cu corupția endemică și să construiască o societate mai justă, mai prosperă și mai democratică. Acest lucru va necesita un efort considerabil din partea autorităților, dar și o implicare activă din partea societății civile.

Alegerile parlamentare din Republica Moldova sunt programate pentru 2024. Va fi o testare importantă pentru noua guvernare, care trebuie să demonstreze că poate să obțină rezultate concrete în lupta împotriva corupției și să construiască o societate mai prosperă și mai democratică.