Impactul modificărilor legislative asupra Activului Net: Interdicții și sancțiuni pentru companii
LEAD: Recenta modificare a legislației privind Activul Net a adus cu sine o serie de interdicții și sancțiuni menite să protejeze stabilitatea financiară a companiilor, impunând reguli stricte pentru societățile ce înregistrează un Activ Net sub 50% din capitalul social. Aceste schimbări generează riscuri semnificative și neclarități, afectând în mod direct strategiile financiare și operațiunile companiilor din România.
Activul Net, cunoscut și sub denumirea de capitaluri proprii, este un indicator esențial care reflectă valoarea economică a unei companii, fiind calculat ca diferența dintre totalul activelor și totalul datoriilor. Conform legislației anterioare, companiile erau obligate să mențină Activul Net la un nivel de cel puțin 50% din capitalul social. Deși aceasta era o regulă existentă de mult timp, lipsa unor sancțiuni clare a dus la o aplicare laxă a acesteia. Modificările recente, însă, impun sancțiuni stricte pentru nerespectarea acestei regle, ceea ce transformă o normă contabilă într-un instrument cu efecte juridice și financiare semnificative.
Detalii Specifice
Conform noilor reglementări, companiile care înregistrează un Activ Net sub 50% din capitalul social se confruntă cu interdicții severe, inclusiv imposibilitatea de a restitui împrumuturile contractate de la acționari sau alte persoane afiliate și de a distribui dividende. Dacă anul anterior a evidențiat o scădere a Activului Net, iar compania reușește să redreseze situația în anul curent, interpretarea legală rămâne ambiguă. Distribuirea dividendelor nu este interzisă, dar nici nu este clar permisă, iar restituirea împrumuturilor rămâne condiționată de situațiile financiare aprobate.
Mai mult, nerespectarea acestor interdicții poate duce la amenzi cuprinse între 10.000 și 200.000 de lei. Dacă Activul Net nu este redresat în termen de doi ani, acționarii sunt obligați să convertească împrumuturile în capitaluri proprii, iar nerespectarea acestei obligații poate atrage sancțiuni de până la 300.000 de lei, aplicabile începând cu anul 2027.
Un aspect crucial al noilor reglementări este interdicția specifică de rambursare a împrumuturilor, care nu distinge între principal și dobânzi. Aceasta generează riscuri semnificative, mai ales pentru companiile care utilizează structuri de tip cash-pooling, afectând lichiditățile și capacitatea de finanțare a investițiilor curente.
Companiile recente sau cele angajate în proiecte de amploare, cum ar fi cele din domeniul energiei sau imobiliarelor, pot înregistra un Activ Net sub pragul minim în perioada de investiții, fără a avea vreo derogare de la aceste noi reglementări, ceea ce complică și mai mult situația financiară a acestora.
Conversia împrumuturilor în capitaluri proprii este o posibilă soluție, dar nu este întotdeauna viabilă. O analiză contabilă și fiscală riguroasă este esențială, deoarece poate influența structura acționariatului și poate avea implicații fiscale semnificative. De asemenea, în cazul în care Activul Net este afectat de pierderi, simpla conversie a împrumuturilor poate să nu fie suficientă pentru redresare.
În plus, redresarea Activului Net poate fi realizată prin aporturi în numerar sau în natură, dar și prin renunțarea la creanțe, deși aceasta din urmă poate genera consecințe fiscale negative.
Concluzie: este nevoie de clarificări
Noile prevederi legislative transformă activul net dintr-o simplă regulă contabilă într-un instrument cu efecte juridice și financiare importante. Pentru a evita riscurile asociate și blocajele financiare, investitorii și companiile au nevoie de clarificări din partea autorităților, în special în ceea ce privește definiția „persoanelor afiliate”, posibilitățile de restituire a împrumuturilor și reglementările tranzitorii pentru situațiile generate de împrumuturi externe sau investiții semnificative. În absența unor astfel de clarificări, companiile vor fi nevoite să adopte o strategie conservatoare, monitorizând atent evoluția capitalurilor proprii și planificând măsuri de reechilibrare pentru a preveni riscurile de neconformare.
Daniela Zar, Tax Partener în cadrul TPA România, are o experiență de peste 20 de ani în domeniul fiscal, dintre care șase ani petrecuți în cadrul departamentului de fiscalitate al unei companii Big4. Este membru ACCA din 2009 și membru al Camerei Consultanților Fiscali din 2011. Daniela Zar a fost implicată în diverse proiecte de consultanță fiscală pentru numeroase companii românești și internaționale, furnizând asistență în domenii precum: revizuiri fiscale, due diligence, fuziuni și achiziții, prețuri de transfer, consultanță pe probleme de fiscalitate directă sau indirectă, impozitarea persoanelor fizice, taxe locale, susținerea de cursuri în domeniul fiscal.
