Impactul modernizării căii ferate Cluj-Napoca – Oradea asupra comunităților locale
Lead: Modernizarea căii ferate pe ruta Cluj-Napoca – Oradea, un proiect esențial pentru conectivitatea regională, afectează atât călătorii, cât și comunitățile din jur, cu promisiuni de îmbunătățiri semnificative, dar și provocări legate de infrastructură și siguranță.
Ce s-a întâmplat
Primul tronson al proiectului de modernizare a căii ferate Cluj-Napoca – Oradea, ce se întinde până la frontiera cu Ungaria, ar putea fi finalizat în 2026. Potrivit estimărilor Companiei Naționale de Căi Ferate (CFR), lucrările sunt realizate în proporție de aproximativ 55%. Lotul 1, care leagă Cluj-Napoca de Aghireșu, este închis de aproape doi ani, circulația fiind oprită total pe 1 iulie 2024.
Vocea celor implicați
Asociația Pro Infrastructură, care monitorizează proiectul, a declarat: „No, hai la Cluj… cu trenul în 2026! Avem șanse să mergem cu trenul în acest an pe primii 30,411 kilometri modernizați ai lotului 1”. Reprezentanții ONG-ului subliniază că, deși traficul se va relua, acest lucru se va face fără electrificare. „Realitatea din teren o confirmă: aproximativ jumătate e gata”, au precizat aceștia, adăugând că „zona urbană este mai întârziată” în ceea ce privește progresul lucrărilor.
Context
Proiectul, cu un contract de 1,6 miliarde lei, fără TVA, a fost semnat în 30 decembrie 2022, cu o durată de execuție de 36 de luni. Cu toate acestea, problemele legate de infrastructură, cum ar fi soluțiile tehnice din zona Tăietura Turcului, sunt criticate de Asociația Pro Infrastructură, care denunță lipsa unei abordări sigure și eficiente pentru călători și pietoni. „La celebra Tăietură a Turcului rămâne o soluție arhaică anti-călători feroviari, anti-pietoni, anti-cicliști și anti-siguranță”, afirmă ONG-ul.
Ce urmează
Estimările sugerează că până în august 2026 ar putea fi atins un „nivel de șină-traversă suficient” pentru a permite încasarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). De asemenea, autoritățile sunt optimiste cu privire la inaugurarea a aproape 70 de kilometri din Autostrada Transilvania A3, în ciuda provocărilor legate de viaductele din zone cu teren instabil, precum Nădășelu și Topa Mică. Lucrările la aceste structuri sunt esențiale, iar fără ele, cei 42 de kilometri de autostradă nu pot fi deschiși circulației.
