Moartea unui Gigant: Mircea Coșea, O Figură în Economie se Stinge în Timpul Unu
Pe 18 decembrie, a venit vestea cea tristă, cum altfel decât cu un impact deosebit, că Mircea Coșea, acea legendă a economiei românești, s-a stins din viață la vârsta onorabilă de 83 de ani – un mesaj care ne zguduie profund, având în vedere influența sa în ultimele trei decenii, amestecând academia și politica, ca un fel de cocktail, incredibil de provocator, dacă ne gândim bine.
Născut pe 9 iunie, 1942, despre Coșea se pot spune multe, dar să nu uităm că, din 1995, el a fost profesor la Academia de Studii Economice din București, publicând lucrări care să ne țină mintea activă și să ne pună pe gânduri, articole și tot felul de studii care au influențat generații întregi, de parcă nimeni nu ar fi putut să-l întrece în apetit în ceea ce privește cunoașterea economică, să nu ne gândim prea mult că a fost și vice prim-ministru.
În guvern, să ne bucurăm de faptul că Coșea a fost tot felul de chestii, inclusiv prim-vice prim-ministru, deputat, avea atâtea titluri și funcții încât ne-ar lua o zi întreagă să le enumerăm pe toate, de exemplu, ca președinte al Institutului Național de Administrație, dar important era că el a reprezentat România față în față cu Banca Mondială și FMI, cumva amestecând tradiția cu modernitatea pe un teren de negociere economică foarte învolburat.
Mircea Coșea este de asemenea un nume legat de începuturile tranziției economice românești, având un rol esențial în crearea pieței de capital, când abia învățam cum trebuie să facem economie într-o lume atât de complexă și plină de incertitudini, iar el era acolo, ca o stea călăuzitoare pe un cer lucitor, amintindu-ne să nu ne pierdem în detaliile neimportante ale vieții.
De la Academie la Politica Valurilor
Între anii 1990 și 1997, Coșea a fost implicat în PDSR, dar marea lovitură a fost atunci când, în iunie ’97, a decis să fondeze APR, alături de nume grele precum Theodor Meleșcanu, și, cumva în așa fel, a fuzionat cu PNL, până să ajungă în peisajul politic european, unde s-a și întâlnit cu europarlamentul și toți acești naționaliști care își strigau idealurile, adică, până la urmă, nimeni nu știe exact ce a fost în capul său după toate aceste mutări.
Pe parcurs, el a demonstrat o flexibilitate care îți taie respirația, demisionând din PNL în martie 2007 și aderând la grupul parlamentar naționalist, intrând ulterior în PD-L, și tot așa, cumva împletind toate aceste identități politice ca pe o țesătură complexă de interese, ajungând chiar să se afle și la conducerea Partidului Ecologist Român, care, recunoașteți, e greu de imaginat, dar totuși a fost așa.
Controverse și Verdictul CNSAS – Ce-Mi Spui, Voievozii?
În ianuarie 2007, laboratorul de polliție politică s-a activat pentru Coșea, după verdictul făcut de CNSAS, care l-a acuzat de colaborare cu Securitatea, o acuzație care a fost contestată vehement, având în vedere că, în acea vreme, era doar un simplu membru al PCR, dar puțini pot înțelege ce se ascundea în spatele acestor titluri pompoase; dar uite că în sfârșit, el a fost și omul politic care a mediat grupuri de prietenie în Parlament, că ne gândim că au fost destule, fie cu Franța, fie cu China, și toate uși deschise.
În fine, a rămas un bărbat activ, chiar și în ultimii săi ani, apărând ca analist economic, ca un om care a văzut totul și știe toate culisele, publicând lucruri care sunt ca o oglindă a vremurilor noastre, participând la dezbateri și la discursuri, dând din gesturi, cum că a fost prezent și cu o carte proaspăt lansată – „Jurnal pe frontul războiului comercial”, care știm că e mai mult decât un simplu titlu, e un manifest afectat de crize.
Așadar, Mircea Coșea, un titan al gândirii economice, s-a stins pe 18 decembrie, la București, și rasa noastră volantă continuă să parcurgă drumul său, lăsând în urmă un gol imens, dar și o moștenire ce merită să fie luată în considerare.
