Moartea lui Fethullah Gülen, un lider controversat al Mișcării Hizmet

Clericul turc Fethullah Gülen, liderul controversatei Mișcări Hizmet, a murit duminică în Statele Unite, la vârsta de 83 de ani. Gülen a fost o figură polarizantă în Turcia, atât admirat pentru promovarea educației și a dialogului interconfesional, cât și criticat pentru influența sa politică și pentru presupusa sa implicare în tentativa de lovitură de stat din 2016.

Gülen s-a născut în 1941 în Erzurum, Turcia, într-o familie religioasă. De la o vârstă fragedă, a manifestat o pasiune pentru religie și educație, devenind imam la 17 ani. În 1966, s-a mutat la Izmir, unde a înființat o rețea de școli private numite “Case ale Luminii”, care a promovat valorile islamice și educația seculară. Aceste școli au cunoscut un succes enorm, extinzându-se rapid în toată Turcia și ulterior la nivel global.

Gülen a devenit cunoscut pentru ideile sale liberale și pacifiste, advocating pentru dialogul interconfesional, toleranță și integrare socială. Mișcarea Hizmet, care a luat naștere din învățăturile sale, a promovat o abordare pacifistă a islamului, subliniind importanța educației, a serviciului social și a democrației.

De la aliat la dușmanul lui Erdogan

Gülen a fost inițial un aliat al Partidului Justiției și Dezvoltării (AKP), condus de Recep Tayyip Erdoğan, contribuind la ascensiunea la putere a partidului în 2002. Mișcarea Hizmet a susținut reformele democratice ale AKP, inclusiv consolidarea libertăților civile și a libertății religiei.

Totuși, relația dintre Gülen și Erdoğan s-a deteriorat semnificativ după ce mișcarea Hizmet a criticat corupția din cadrul partidului AKP, iar Erdoğan a acuzat Gülen de instigare la tentativa de lovitură de stat din 2016. Această acuzație a dus la o represiune amplă a mișcării Hizmet, cu arestări masive, închiderea școlilor și a organizațiilor caritabile și o campanie de denigrare a lui Gülen.

Gülen a negat orice implicare în tentativa de lovitură de stat, considerând-o o manevră a lui Erdoğan de a consolida puterea și de a suprima opoziția. El a criticat regimul lui Erdoğan pentru autoritarism, pentru restricționarea libertății de exprimare și pentru erodarea democrației în Turcia.

Moștenirea controversată a lui Fethullah Gülen

Moartea lui Gülen lasă în urmă o moștenire controversată. Adepții săi îl laudă pentru promovarea educației, a dialogului interconfesional și a toleranței, considerându-l un promotor al unei forme moderne și pacifiste a islamului. Criticilor, însă, îl acuză de politică, de instigare la violență și de subminarea democrației în Turcia.

Moartea lui Gülen nu pune capăt controverselor care îl înconjoară. Influența sa globală a fost deja afectată de represiunea lui Erdoğan, iar viitorul mișcării Hizmet rămâne incert. Totuși, Gülen a lăsat o amprentă semnificativă asupra lumii musulmane, iar ideile sale, deși contestate, vor continua să fie dezbătute în anii următori.

Moartea lui Gülen va afecta în mod evident relația dintre Turcia și Occident, dar și peisajul politic și social din Turcia. Guvernul lui Erdoğan va continua să îl acuze pe Gülen pentru tentativa de lovitură de stat, iar oponenții regimului vor continua să îl considere o victimă a persecuției politice.

Impactul pe termen lung al moștenirii lui Gülen va depinde de evoluția situației politice din Turcia. Dacă Erdoğan va reuși să consolideze puterea și să suprime complet mișcarea Hizmet, influența lui Gülen va scădea, iar ideile sale vor deveni o amintire din trecut. În schimb, dacă Erdogan va slăbi, iar mișcarea Hizmet va reuși să se reînnoiască, Gülen ar putea deveni un simbol al rezistenței împotriva autoritarismului și a opresiunii.