Moartea Anei Oroş: anchete, contradicţii și decizia finală a justiţiei privind atacul câinilor maidanezi
Ana Elisabeta Oroş, un expert în protecţia mediului, a fost ucisă în ianuarie 2023, în urma unui atac canin pe un teren viran lângă Lacul Morii din Bucureşti. Deşi fusese victima unui atac similar şi opt luni anterior, după ani de investigaţii, procurorii au decis că nu există vinovaţi, iar Judecătoria Sectorului 6 a confirmat închiderea dosarului. În acest interval, au apărut numeroase controverse legate de responsabilitatea autorităţilor şi proprietarilor terenului, precum şi de posibilitatea legală de a împrejmui această parcelă.
Contextul atacurilor şi investigaţiile prelungite
Ana Oroş, în vârstă de 43 de ani, locuia în cartierul Giuleşti şi lucra ca expert la Direcția de Mediu a Primăriei Capitalei. Pe 21 ianuarie 2023, în jurul orei 9:30, în timp ce făcea jogging pe digul Lacului Morii, a fost atacată de o haită de câini maidanezi. Una dintre muşcături i-a secționat artera femurală, ceea ce a condus la decesul său rapid din cauza hemoragiei masive. Este important de subliniat că opt luni înainte, tot în proximitatea lacului, femeia fusese deja atacată de câini, grav rănită, fiind salvată de doi biciclişti și transportată la spital cu multiple leziuni.
La scurt timp după primul atac, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 a deschis un dosar penal privind neglijenţa proprietarilor şi deţinătorilor câinilor în prevenirea agresiunilor. După atacul fatal, s-a deschis un alt dosar pentru ucidere din culpă, ambele dosare fiind conexate şi preluate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București. După două ani şi patru luni de cercetări, în mai 2025, dosarul a fost clasat pe motiv că „fapta nu este prevăzută de legea penală”.
Rezultatele anchetei şi lipsa vinovaţilor identificaţi
Anchetatorii au investigat în special activitatea Autorităţii pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA) București, instituţia responsabilă cu capturarea câinilor fără stăpân din zona Lacului Morii. Conform hotărârii Judecătoriei Sector 6, nu a fost identificată o „omisiune sau neglijenţă gravă” a ASPA care să fi facilitat direct decesul Anei Oroş, nici legătura de cauzalitate între modul de acţiune al acestei autorităţi şi evenimentul tragic.
Cu toate acestea, procurorii au menţionat că au existat „alţi factori concurenţi” care au contribuit la producerea decesului, invocând „circumstanţe nefavorabile”, respectiv un mediu propice existenţei haitei de câini. Ancheta însă nu a urmărit să identifice cauzele apariţiei acestui mediu într-un sector al Capitalei, mai ales în contextul investiţiilor realizate de Primăria Sectorului 6 pentru reamenajarea digului Lacului Morii, unde au fost alocaţi 10 milioane de lei.
Raportul Corpului de Control al Primarului General: terenul și responsabilitățile neîndeplinite
Raportul Corpului de Control al Primarului General al Capitalei, condus la momentul respectiv de Nicușor Dan, publicat pe g4media.ro, aduce detalii relevante neincluse în ancheta oficială. Incidentul s-a petrecut pe un teren neîmprejmuit, situat „la graniţa dintre sectorul 6 şi comuna Chiajna”, unde deseuri, resturi vegetale şi chiar leşul unui măgar au favorizat prezenţa câinilor maidanezi. În zonă există două stâne de oi — una dintre ele abandonată — care, potrivit raportului, au contribuit la crearea unui habitat favorabil haitei de câini.
Terenul cu numărul cadastral 207909, pe care Ana Oroş a fost atacată, este deţinut de SC SLR IP Ilfov Development SRL, o societate fondată în 2007 de cetăţeni israelieni ce au în plan construirea unui complex rezidenţial. Deşi terenul era lăsat în paragină în aşteptarea autorizaţiilor locale, Corpul de Control subliniază că neîmprejmuirea acestuia a fost „un factor important” ce a favorizat evenimentul tragic. În raport se precizează că Poliţia Locală Sector 6 şi Poliţia Locală Bucureşti ar fi avut competenţa să sesizeze neregulile şi să intervină. Totodată, ASPA nu deţine competenţe legale pentru capturarea câinilor aflaţi pe proprietăţi private.
Cazul precedent al lui Ionuţ Anghel şi obligaţiile legale de împrejmuire
O situaţie similară a avut loc în 2013, când un copil de 4 ani, Ionuţ Anghel, a fost ucis tot de câini maidanezi, pe un teren viran din Sectorul 2, ce nu fusese împrejmuit corespunzător. Atunci, instanţele au condamnat Administraţia Domeniului Public Sector 2, o firmă privată şi proprietarul acesteia pentru ucidere din culpă, impunând plata unor daune în valoare totală de 2,4 milioane de euro către familia victimei.
Instanţa a stabilit că Administraţia Domeniului Public trebuia să asigure împrejmuirea terenurilor virane, inclusiv a celor private, dacă proprietarii nu o făceau, sub sancţiunea aplicării unor amenzi şi chiar executării silite a împrejmuirii. Aceste prevederi se regăsesc în Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti (HCGMB) 212/2000, actualizată prin alte acte normative, care impuneau şi obligaţii de salubrizare şi înierbare a terenurilor virane.
Declaraţiile lui Ciprian Ciucu despre terenul de la Lacul Morii
În toamna anului 2023, la o săptămână după tragedie, Ciprian Ciucu, atunci primar al Sectorului 6, declara într-o emisiune Digi 24 că terenul în cauză „nu poate fi îngrădit” deoarece s-ar afla într-o zonă inundabilă, iar autorizaţia de construire pentru gard nu poate fi emisă.
El a explicat că terenul este „foarte mare” şi că proprietarul a dorit să construiască o împrejmuire, însă legislaţia nu permite acest lucru din cauza riscului de inundaţii. Ciucu s-a revoltat şi a comparat situaţia cu un scenariu absurd, adăugând că în zonă se permite doar marcarea limitelor prin ţăruşi, prin care câinii ar putea trece. Totodată, el susţinea că Primăria Sectorului 6 a curăţat acel teren de două ori în anul respectiv.
Contraziceri privind situaţia terenului şi opinia Administraţiei Naţionale Apele Române
Afirmaţiile lui Ciprian Ciucu au fost contrazise de documentele oficiale. PUZ-ul Sectorului 6, aprobat prin HCGMB nr. 2/2016, arată că parcela 207909 nu se află în zona inundabilă de lângă lac, ci într-o zonă mixtă cu regim de construire continuu sau discontinuu, cu înălţimi maxime admise de P+4 niveluri. Astfel, nu exista nicio interdicţie legală pentru împrejmuirea terenului în ianuarie 2023.
Mai mult, Administraţia Naţională Apele Române a confirmat pentru Libertatea că legea apelor nr. 107/1996 nu prevede o interdicţie generală privind împrejmuirea terenurilor aflate în zone inundabile. Împrejmuirile uşoare, realizate din sârmă sau plasă pe stâlpi fără fundaţie, nu necesită autorizaţie şi nu sunt restricţionate specific. Aşadar, nici într-un scenariu ipotetic terenul nu putea fi împrejmuit, iar primarul sectorului 6 a omis acest aspect în discuţia publică.
Decizia finală a Judecătoriei Sectorului 6: clasarea dosarului
Fiul Anei Oroş, reprezentat legal de tatăl său, a depus plângere împotriva clasării dată de Parchet, solicitând redeschiderea anchetei şi suplimentarea probatoriului cu documente despre împrejmuirea terenurilor din zona respectivă. Pe 3 martie 2026, Judecătoria Sectorului 6 a respins această cerere, motivând că probele administrate sunt suficiente pentru a stabili circumstanţele decesului.
Judecătorul a subliniat că ASPA avea competenţa şi obligaţia să captureze câinii maidanezi, însă chiar dacă ar fi capturat mai mulţi, nu rezultă că decesul Anei Oroş ar fi fost evitat. S-a apreciat că procurorul a interpretat corect felul în care autorităţile şi-au îndeplinit sarcinile şi legătura cauzală cu evenimentul tragic. Decizia de clasare a dosarului este definitivă.
Acest caz evidenţiază dificultăţile aplicării responsabilităţilor legale privind gestionarea terenurilor virane şi controlul populaţiilor canine, precum şi lipsa unor măsuri ferme care să prevină tragedii similare într-o capitală europeană.
