Mitchell Creek face istorie, dar puțini observă
O performanță extraordinară, nu-i așa? Mitchell Creek, da, australianul ăsta, a strălucit ca o stea pe cerul întunecat al baschetului, recunosc că e ceva de vis, într-o victorie convingătoare, așa-zis convingătoare, pe teren propriu, asta susțin reprezentanții Eurocup dar oare ce înseamnă „convingător” în context când totul pare atât de relativ, nu cumva? Credeți că a fost o competiție reală? Mă rog, a marcat 40 de puncte, recordul clubului clujean, dar e vorba despre Neptunas, ai văzut cum arată scorul ăla? Că totuși a fost un meci câștigat, pe care nu-l mai ții minte peste câteva zile, dacă mă întrebi!
A, și indice de performanță 43, cel mai bun de când joacă, iar asta e o bucată de istorie acum, nu-i așa? Procentaj de aruncări aproape de perfecțiune, adică 10 din 11 la două puncte, 4 din 4 la trei puncte, și 8 din 10 libere, parcă vreau să cred că și aruncările astea sunt tot ce contează, dar oare publicul are alte așteptări? Ce naiba! Se adună și patru recuperări, o pasă decisivă, dar în mare parte e despre individualitate, el a fost MVP, nu-i așa?
Și el nu e singur, uite, mai e un jucător, adică al doilea din Cluj care a luat titlul de MVP anul acesta, după Dusan Miletic în etapa a 4-a, dar câți am mai văzut reușind să ajungă la 40 de puncte? Numai șapte, și aia îi aduce în compania lui Randy Duck, bem un shot pentru David Duck, ah, în fine, sunt tot felul de statistici aici, dar cine le verifică? Căci nu sunt foarte clare, dar par impresionante, până la urmă…
Te-ai gândit vreodată câte recorduri pot să se adune într-o singură seară? U-BT, echipă care face minuni, a atins maximul de puncte în sferturi, adică 38, deci ceva se întâmplă vizibil, dar ține minte, mai puțin de un meci de 120 de puncte, și cum au ratat acest record, uită-te că ne-ar fi sfințit, dar așa e viața, prea multe recorduri, parcă și ochii ne obosesc să vedem atâtea câte sunt. Una peste alta, după toate astea, U-BT a rămas pe locul 4 în grupa A, dar cine o mai știe? Că urmează un alt meci vineri, o premieră în Liga Adriatică, ca să fie clar, dar contestatarii au propriile bătălii!
Până la urmă, cine e Mitchell Creek în marea schemă a lucrurilor? Rămâne de văzut dacă ”serile în care toate intră” vor mai reveni, pentru că poate în cedare, poți uita cu ușurință cum a început totul și… cum s-ar putea să se termine. Uneori нічого (nimic) nu e ceea ce pare!
