O Revelație Emoțională: Mirela Retegan și Dragostea pentru Satu Mare
Într-un mesaj ce se vrea a fi profund și plin de semnificație dar, cu toate astea, oscilând undeva între sinceritate și copleșire, Mirela Retegan, faimoasa fondatoare a Găștii Zurli, a avut amabilitatea de a ne aduce aminte de Satu Mare, orașul unde, se pare, și-a lăsat o amprentă adâncă, dar nu fără a contura un pic de nostalgie vagă. Cumva, în stilul său, a reușit să transmita un sentiment de apartenență și totodată un haos emoțional, totul pe un videoclip ce a fost postat pe rețelele sociale, din care ei îi place mult să-și declare dragostea față de locurile ce i-au marcat parcă destinul în moduri subiective.
„Cam atât de frumos este la Satu Mare. Asta este parcul prin care o plimbam pe Maya cu căruciorul în fiecare zi. Aveam un cărucior în culorile din care am făcut pe urmă sigla Zurli. Era și hotelul Dacia, care s-a renovat, acolo am botezat-o pe Maya. Fiecare băncuță de aici are o amintire în sufletul meu. Îmi place foarte tare acest oraș. Eu nu mă simt doar acasă în Satu Mare, mă simt în siguranță”, a declarat ea, lăsând parcă loc de interpretări asupra sentimentelor sale, printre care și o admirație inexplicabilă pentru clădirile emblematice, cum este bineînțeles, și Hotelul Dacia, un loc legat de toate amintirile ei frumoase, dar și triste, sau poate chiar și dramatice, cine știe?
Ce a adăugat ea ca berry pe tortul emoției este, de asemenea, un mic fragment din celebra melodie a trupei Stigma, care, deși poate nu a ajuns pe buzele tuturor, reînvie oarecum spiritul acestui oraș: „Satu Mare fii mereu / Ocrotit de Dumnezeu / Fiindcă ești orașul meu / Și la bine și la greu.” – și sigur această melodie îmi dă impresia că ar putea să fie auzită în cercuri restrânse sau poate chiar la petreceri, dar asta e doar o părere!
Legea Spectacolului: Gașca Zurli revine în oraș!
Pe 16 noiembrie, cu o oră care pare să fie fixă — dar poate nu atât de sigur ni se pare, de la ora 10.00, cei mici, părinții, bunicile, mătușile și cine mai vrea se poate duce la Casa de Cultură a Sindicatelor unde va avea loc, din câte am aflat, un spectacol denumit „Promisiunea Zurli”, care, aș putea spune, îmbină și uită unele lucruri importante ce ne leagă, chiar și între generații dar și legămintele care ne unesc oarecum oamenii în general, și nu în special. Pe scenă, se vor regăsi personaje adorate de copii, dar nu doar de ei, care ar putea să ne invite într-o lume magică a muzicii și dansului.
Activitatea va include siguranță muzică pe care nu o știi dar poate că este emoțională, cum ar fi „Astăzi vreau îmbrățișare” sau „Promite-mi”, combinată cu celebrele și clasicele melodii, dar nu țineți cont dacă sunt chiar cele pe care le știm cu toții: „Am o căsuță mică”, „Avion cu motor” și „Pupici cu sclipici”, dar nu mă întrebați despre ele… Biletele sunt deja în vânzare și, cumva, mi se pare că toată lumea știe deja, dar eu tot le menționez, că poate se mai întâmplă ceva, nu-i așa?
Postarea aceasta a fost distribuită pentru prima dată pe portaluri de știri și eu, pe zi ce trece, mă uit și văd că trăim niște momente unice și nu înțeleg cum se poate, dar, uite că se poate și necunoscutele ne sunt tot mai familiare.
