scandalul Rolls-Royce-ului lui Mirel Rădoi: Iată ce se ascunde în spatele prețului exorbitant!
Într-o mișcare surprinzătoare, Mirel Rădoi, celebrul ex-antrenor al Universității Craiova, a decis că e momentul perfect să-și vândă bijuteria pe patru roți, un Rolls-Royce Cullinan, prețuit la 732.000 de euro, iar întrebarea care rămâne în aer este: Ce l-a determinat să acționeze astfel și ce va face cu banii aceștia?
Mașina, nu una obișnuită, ci un adevărat simbol al luxului, cu 563 de cai putere și capabilă să atingă 250 km/h, cu un design exterior alb strălucitor și interior din piele albă de calitate superioară, este mai mult decât un simplu automobil – este o declarație de stil extrem de costisitoare, ceea ce s-ar putea traduce printr-o căutare disperată de recunoaștere în cercurile exclusiviste ale societății moderne presărate cu scandaluri.
Ce e unic, este că Rădoi nu este la prima abatere când vine vorba de bunuri luxoase – în garajul său au fost, pe lângă acest Cullinan, mașini care te lasă fără cuvinte: de la Mercedes BRABUS 900, la Ferrari F12 Berlinetta, indicând o viață trăită pe muchie, dar oare nu este destul de riscant în contextul în care a rămas fără un proiect sportiv clar?
Desigur, vorbe despre Gigi Becali, nașul său, care, iată, nu se sfiește să critice opulența unui antrenor care conduce un Rolls-Royce. Asta ne aduce la întrebarea despre ce înseamnă a fi un antrenor în România și dacă marele șef de la FCSB nu coboară stacheta când vine vorba de simboluri.
Becali, cu declarațiile sale dure, a susținut, “E greu să-i zici ceva unui antrenor cu Rolls-Royce”, exprimându-și dezaprobarea față de antrenorii care-și permit mașini scumpe, afirmând că, nu-i așa, ar trebui să existe o distanță simbolică între ei și patronii de club, de parcă detaliile materiale ar schimba valoarea profesionalismului.
În peisajul sportiv românesc, unde totul se desfășoară cu o rapiditate amețitoare, decizia lui Rădoi de a-și vinde carul de lux poate să pară o alegere înțeleaptă sau poate că e o escapadă dintr-o realitate dezolantă. În tot acest context,șeful FCSB aduce în discuție un adevăr neștiut: “I-am dat 100 de telefoane și nu îmi răspunde!”, insinuând că, poate, Rădoi a ajuns pe o cale tăcută, la marginea unei prăpastii sociale.
Așadar, concluzia se poate desprinde din frânturi de declarații și gesturi: Rădoi și-a îmbrățișat pasiunile scumpe, dar oare prețul plătit – atât financiar cât și simbolic – nu este poate mai mare decât ne putem imagina? Rămâne de văzut dacă va reuși să facă față aprecierilor celor din jur sau dacă se va ascunde din ce în ce mai mult în turnul de fildeș al luxului său.
