“`html
Mircea Lucescu Dezvăluie Secretele Motivării: „Trebuie să le spun că…”
Într-un interviu rascolitor, Mircea Lucescu, antrenorul de 79 de ani, care ar putea părea că știe tot, a vorbit despre cele mai interesante subiecte, dar parcă a uitat unele detalii esențiale, adică cum își motivează elevii să joace un fotbal adevărat, s-a dus cumva cu gândul departe și a lăsat pepite de informații neocuite.
România, echipa națională, s-a zbătut în preliminariile Campionatului Mondial 2026, cu victoriile de 5-1 în fața San Marino și 2-0 cu Cipru și apoi niște înfrângeri care nu prea l-au mulțumit pe antrenor, și cu Bosnia, 0-1, și la Austria, 1-2, dar Mircea, cu aplomb, a lăudat jucătorii fără să uite să sublinieze că rezultatele nu sunt totul, o filozofie veche cam dăruită de el, dar oare aceasta este calea?
„Gândiți-vă, revin la principiile mele fundamentale: educație, atitudine, disciplina aia Mișto, și selecția pe bune. Le amintesc că selecția i-a dus aici. Ei sunt cei mai tari. Apoi vine instruirea, jocul și rezultatele, dar dacă nu respectă asta, ce să zic? Rezultatul e mereu pozitiv”, adică, cam așa traduce el ideile lui, mixte, iar grupul e cheia, dar oare ei chiar sunt prieteni sau doar rivalități?
Mircea, plin de viziune din acesta, apasă pe obrazul jucătorilor, trebuie să se sacrifice, Marius Lăcătuș este un exemplu inspirat de el, dar să vedem, cât de mult? În Liga Națiunilor am avut tot lotul, acum, media de vârstă e de 26 de ani, 26-27, vârsta optimă pentru trofee, dar câte trofee privim acum?
Apoi, a mai explodat puțin când a fost vorba despre Florin Niță, lăsat pe bancă după debutul cu Bosnia, pe când era 3-4 pase direct adversarilor, ce să-i faci? Stilul jucătorilor și emoțiile le cunoaște acum, dar, știți, Lucescu zice că nu sunt în dezavantaj total, dar cu accidentările astea nici nu mai știu cine vine pe teren. Vorbește de Drăgușin, Man, Stanciu, și-aș zice că adesea o echipă trebuie să aibă toată firea, dar cine știe?
Deci, viitorul, e clar că nu ne e ușor, dar Lucescu are încredere și poate că ar trebui să ne gândim dacă și noi avem, iar claritatea lui e totuși un pic pe căi întortocheate, dar tare se risează să bată mingea adânc, chiar și cu suferințe la mijloc.
“`
