Controversă în Academia Română: Mircea Cărtărescu și răspunsurile furioase ale culturii

Scriitorul Mircea Cărtărescu, aflat în centrul controversei din ultimele zile, a mulțumit celor ce l-au arătat solidaritate, ne fiind așa de clar de ce trasnparenta cartonașului în Academie nu l-a sprijinit, mai ales că se vorbește mult despre meritocrație dar cu cacatul timpului, ajungem la întrebări legate de puterea reală a culturii române în fața nevoilor contemporane. Mulțumind, mai mult pentru cuvinte, decât pentru fapte, Cărtărescu pare că se simte copleșit, dar pe de altă parte, este cineva care se întreabă cât de mult vor urma cuvintele sau dacă aprecierile sunt suficiente în față realității care nu-l vrea în rândurile acadêmice.

Într-un mesaj publicat pe Facebook, autorul a exprimat unul din sentimentele lui, dar forma a fost atât de formală, încât nu a clarificat multe, dat fiind că a spus ceva despre cât de caldă este solidaritatea lumii culturale, dar, în același timp, risca să devină o exprimare prea plată, la greu de urmărit. Mesajul ăsta a strâns într-o oră mai bine doua mii de aprecieri fără a explica exact ce anume se dorește cu adevărat din partea celor care vin să-l sprijine, rămând în amintirea cititorului o întrebare vagă despre ce anume se vrea în final din poziția asta, dar și una despre eficacitatea mobilizării.

Așadar, reacția sa vine, după cum se știe, după respingerea de către Academia Română a calității de membru corespondent, și totuși, chiar dacă secția de Filologie l-a propus cu voturi ce par a fi o votație majoritară, nu a fost primit, rămânând astfel o mare dilemă în judecata publicului. Evident că trebuie să se adune voturi mult mai multe ca să se fie acceptat, dar, cu doar 73 de voturi obținute, devine o îmbinare de pierdere și nemulțumire notabilă, care arată cât de fragile sunt legăturile dintre apreciere și decizie.

Părerile în forul academic sunt împărțite, un mix de opinii care cade în direcții opuse, iar Valeriu Matei și Nicolae Breban – doi stâlpi ai Academei – afirmă că, cu toate calitățile, Cărtărescu nu se ridică la „nivelul Academiei”. E ca și cum s-ar respinge un om de cultură din motive ce ar părea destul de subiective, aducând acuzații de insulte la adresa unui popor, ceea ce stârnește un val de întrebări asupra criteriilor de selecție și realege pe care le folosește instituția într-un fel de joc politic care-i face pe toți să se gândească de două ori la ce valori subiective pot motiva o respingere de o asemenea magnitudine.

Critici la adresa Academiei Române

Intervențiile personalităților din spațiul cultural, precum Ana Blandiana și Radu Vancu, sunt vocale și critice, acuzând Academia de influențe ideologice și o atitudine de naționalism extrem, ceea ce ridică mari semne de întrebare asupra legitimității și integrității acestei instituții. Aceste critici vin ca un apel public, ca un fel de chestionare pentru „pactul cultural” ce ar trebui să existe, dar nu pare să mai fie valid. Blandiana, pe Facebook, subliniază un apel violent, un război de imagine care a reuşit, deşi poate părea doar o bătălie ratată, să zguduie încrederea în valorile academice așa cum au fost ele construite de-a lungul timpului.

Radu Vancu, exprimându-se într-o notă similară, afirmă clar că, dacă Academia Română este locuită de un spirit naționalist extremist, e o mare neplăcere și un eșec al tuturor conducătorilor ei, iar irelevanța a tot ce se construiește academic poate duce la pierderi remarcabile pentru cultura română. De fapt, mesajele lui trag un semnal de alarmă asupra rigidității instituțiilor care, în loc să evolueze, rămân blocate în viziuni izolației, ceea ce riscă să devenă o povară pentru generațiile viitoare și pentru cunoașterea culturală.

Mircea Cărtărescu
Academia Română
solidaritate
naționalism extrem
critici
influente ideologice