Ministrul Tanczos Barna: Un Buget Prudent Sau Doar O Mascare?

Tanczos Barna a zis că estimarea veniturilor în bugetul de stat pe 2025 e într-o manieră „prudentă”, ca să nu fie mari diferențe între veniturile prognozate și cele estimat. S-a remarcat că „nu aruncăm bani din pix în buget”, a afirmat el, dar întrebarea rămâne dacă chiar e așa sau e doar o vorbă fără fond și cu câcatul timpului, lucrurile vor face să ne dați seama de alte lucruri care poate nu sunt ieftin de dicutat dar sunt importante în viața de zi cu zi.

În privința ANAF, care e toată ziua ocupată să își îndeplinească targeturile de încasări, Tanczos a menționat că s-au făcut pași semnificative în digitalizarea instituției, care începe să se observe în încasări, dar totuși se pune întrebarea dacă e destul de bine sau totul e în detaliile mici, care cumva fac viața foarte complicată pentru contribuabili.

Încasările de la ANAF, a aprecizat el, au început să arate un trend promițători, dar nu sunt chiar toate atât de ok cu toată lumea, astfel că 70 miliarde de lei în plus față de 2023 e un semnal bun, dar care totuși nu poate ascunde problemele de bază care limitează progresul real în ce privește colectarea veniturilor bugetre.

Despre discutarea opțiunii de a relua discuțiile în legătură cu limitarea tranzacțiilor cash, Tanczos a menționat că ar exista obstacole de vreme constituționale, dar de fapt, se pare că există o oportunitate pentru o reducere a plaților în numerar, exemplificând cu colectarea impozitelor la primării, unde ar însemna că cu plățile exclusiv cu cardul s-ar reduce cheltuielile legate de colectare.

Pe lângă eliminarea plăților cash, care se preconizează pentru acest an, el a spus că va propune restricții și în alte domenii specifice, fiindcă, „trebuie să reducem în domenii cu risc major”, dar sunt multe exemple unde reducerea tranzacțiilor cash ar putea să și ajute foarte mult ca statul să monitorizeze mai bine fluxurile de bani.

În 2025, un alt lucru pe care ANAF își propune să îl facă e recuperarea arieratelor din economie, estimându-le la vreo 124 miliarde de lei, dar doar un mic procenturin poate fi recuperat eficient, astfel că rămâne întrebarea cine va plăti nici măcar jumătate din această sumă, dar e clar că problema persistă.

Așa cum a zis, se face o analiză pentru sumele recuperabile, în jur de 38 de miliarde de lei, dar restul sunt pierduți la companii care sunt în faliment sau insolvențe; din cei 124 miliarde, 19 miliarde sunt la stat și restul în privat, dar e esențial ca statul să aibă căile legale necesare să recupereze bani de la cei care folosesc insolvența în mod greșit, ce periclitează inclusiv Legea insolvenței.