Ministrul interimar al Sănătăţii susţine modificări ale proiectului legii salarizării pentru sprijinirea sistemului medical românesc
Ministrul interimar al Sănătăţii, Cseke Attila, a declarat recent că a formulat mai multe propuneri de modificare a proiectului legii salarizării, care au fost discutate cu Ministerul Muncii, iniţiatorul documentului, şi includ multe dintre solicitările sindicatelor. El a precizat că aceste amendamente vin în sprijinul personalului medical, iar în prezent este în curs de aprobare un memorandum pentru deblocarea a peste 7.800 de posturi în sistemul sanitar, plan aflat în circuitul de avizare interministerială.
Dialog cu Ministerul Muncii şi a doua variantă a memorandumului
Conform declaraţiilor lui Cseke Attila făcute în Parlament, propunerile pe care le-a transmis Ministerului Muncii săptămâna trecută urmăresc îmbunătăţirea proiectului legii salarizării, încadrându-se în aşteptările sindicatelor şi ale autorităţilor, inclusiv cele exprimate în cursul discuţiilor de la Palatul Cotroceni.
Ministrul a subliniat că Ministerul Sănătăţii a iniţiat un memorandum menit să deblocheze posturile din sistemul sanitar, iar cea de-a doua variantă a acestui document, structurată potrivit criteriilor solicitate, se află în acest moment pe circuitul de avizare interministerială. Obiectivul este obţinerea avizelor necesare pentru deblocarea a peste 7.800 de posturi în sistemul medical românesc, acţiune care sprijină unităţile spitaliceşti cu nevoi mai complexe.
Reţinerile UDMR privind proiectul legii salarizării
Senatorul UDMR a declarat că forma actuală a proiectului legii salarizării nu este susţinută de Uniune, atât în domeniul sănătăţii, cât şi al educaţiei. De asemenea, pentru adoptarea legii este necesară o majoritate parlamentară compusă din PSD, PNL, UDMR, USR şi grupul minorităţilor naţionale. În contextul actual, senatorul a arătat că este puţin probabil ca proiectul să fie aprobat în perioada imediat următoare.
El a punctat că UDMR menţine reţineri privind conţinutul proiectului şi că nu susţine forma sa prezentă, menţionând explicit dificultăţi în ceea ce priveşte aspectele salarizării din sănătate şi educaţie.
Prioritizarea deblocării posturilor în unităţile medicale
Referitor la deblocarea posturilor din sănătate, ministrul interimar Cseke Attila a explicat că aceasta se va realiza diferenţiat, în funcţie de complexitatea cazurilor tratate. Astfel, spitalele care gestionează cazuri cu complexitate ridicată vor beneficia de o creştere a numărului posturilor deblocate, în timp ce unităţile cu complexitate mai redusă vor avea o diminuare a acestora faţă de prima variantă a memorandumului.
Acest demers este motivat de necesitatea de a sprijini unităţile sanitare cu număr mare de paturi şi cu probleme comune, declară ministrul, subliniind că analiza a fost realizată în baza criteriilor cerute de prim-ministru.
Propuneri de modificări în proiectul legii salarizării
În cadrul declaraţiilor sale, Cseke Attila a detaliat câteva dintre modificările pe care le-a propus în proiectul legii salarizării. Printre acestea se numără creşterea sporului pentru gărzile de urgenţă, care s-a bucurat de acceptarea sindicatelor. A fost propus şi un program pilot de salarizare în funcţie de performanţa medicilor, precum şi etapizarea categoriilor de sporuri, de la praguri de 30% la 50% şi de la 20% la 30%, adaptări solicitate de sindicate.
Ministrul a evidenţiat şi câteva propuneri tehnice privind coeficienţii de salarizare minim-maxim, care sunt în proces de discuţie. De asemenea, a precizat că în zona aspectelor salariale medicale există o corelaţie relativ bună cu solicitările sindicatului, inclusiv în ceea ce priveşte împărţirea sporurilor pe cele patru domenii de specialitate, aşa cum prevăde legea actuală.
El a subliniat că proiectul legislativ nu este iniţiativă a Ministerului Sănătăţii, ci vine de la Ministerul Muncii, iar ministerul pe care îl conduce colaborează cu ceea ce primeşte spre analiză.
Atitudinea responsabilă a ministrului faţă de proiectul legislativ
Cseke Attila a subliniat că UDMR nu a fost de acord nici cu prima variantă a proiectului legii salarizării, astfel încât este just şi necesar să se aducă îmbunătăţiri. El afirmă că atitudinea sa a fost responsabilă şi orientată spre ajutorarea sistemului medical, chiar şi într-o perioada scurtă în care gestionează acest domeniu.
De asemenea, ministrul a precizat că partea financiară a proiectului nu intră în atribuţiile Ministerului Sănătăţii, iar evaluarea impactului bugetar este responsabilitatea iniţiatorului. În paralel, el a afirmat că echipa sa a depus eforturi substanţiale pentru îmbunătăţirea proiectului legislativ în colaborare cu părţile implicate.
Poziţionarea faţă de greva din sănătate şi dialogul cu sindicatele
În final, Cseke Attila s-a adresat celor afectaţi de greva din sistemul de sănătate, asigurând că Ministerul Sănătăţii a adoptat o atitudine responsabilă în toată această perioadă. El a reiterat că instituţia a propus soluţii care vizează beneficiul sistemului medical românesc şi menţinerea continuităţii serviciilor medicale.
Ministrul a menţionat şi faptul că discuţiile purtate la Palatul Cotroceni au condus la rezolvarea a peste 80% din solicitările sindicatelor până la momentul declaraţiei, pe baza propunerilor Ministerului Sănătăţii, ceea ce reflectă progresul în dialogul cu partenerii sociali.
