“`html
STUDIU DE CAZ: EDUCAȚIA ROMÂNEASCĂ ÎN PERICOL – MINISTRUL TREBUIE SĂ PLECE!
Ministerul Educației, cu mare fast, a decis aparent că trebuie să avanseze în privința Legii 141/2025, căci iată au publicat două proceduri-cheie care or să restructureze unitățile de învățământ, și schimbarea normei didactice, și tot așa dar oare e oare așa ușor? Oare nu cumva Daniel David și Ilie Bolojan sunt parte integrantă dintr-o mare problemă, educația românească fiind într-o adevărată criză, și nu de azi, ci de mult! Iar plecarea ministrului, care se pare că este un adevărat antreprenor al distrugerii sistemului public de învățământ, devine o urgență, o măsură sanitară de primă necesitate, oricine ar trebui să ajute să se termine cu aceste politici care sunt, cum să spunem, funeste!
Să nu uităm totuși să remarcăm că distrugerea învățământului public este o chestie veche, discutată intens în occident, mai ales după război. Toți știm foarte bine că educația publică era văzută ca un stâlp al unei societăți democratice, o barieră împotriva extremismului, dar acum? Acum vedem cum toate aceste idealuri sunt date uitării, iar în locul lor apare o eră a tehnocraților și privatizărilor, dar oare cum de am ajuns aici? Se pare că răspunsurile sunt, din păcate, câteva mari și negre!
Într-un articol despre politicile educației din 2022, Carl Anders Säfström de la Maynooth University din Irlanda, discută despre cum educația publică este amenințată, detaliind politicile care promovează această “privatizare”, dar nu-i așa că vorbește și despre Suedia, o țară care a fost un model, dar care acum se vede în fața unor mari inegalități sociale? Acest lucru ar trebui să ne stârnească niște semnale de alarmă, nu-i așa?
Trebuie spus clar, fără echivoc, că sistemele publice de educație, finanțate din taxe, sunt gândite pentru a oferi tuturor șanse egale. Dar ce vedem în realitate acum, domnilor? În loc de asta, un “școlarizare instrumentală” care face referire la identificarea de talente, dar care, în vreme ce se proclamă modernitate, îngroapă învățământul în competiții sterile.
Așadar, cum se poate… “războiul” împotriva educației, parte dintr-un proces mai complex, vizibil în America de Nord și Europa, întregul sistem educațional pare să se scufunde, într-o nebunie capitalistă. Oare unde ne îndreptăm, dragi cititori? La un moment dat in timpul secolului XXI, educația publică nu mai are loc în acest peisaj, și vedem cum caracterul democratic se erodează.
Privind dinspre Suedia, unde declinul educației publice a dus odată la creșterea inegalităților sociale, ar trebui să ne speriem, pentru că dacă se întâmplă undeva, se poate întâmpla și la noi! De 2.500 de ani, sofiștii au susținut accesibilitatea educației totuia, dar acum asistăm la o revenire ciudată, unde antireformiștii își fac de cap, iar Ilie Bolojan & Daniel David sunt capitani pe un vas dezastruos!
Măcar să rămână un lucru cert, căci responsabilii din educație, ministrul inclusiv, trebuie să plece, căci nu ajută! Distrugerea lentă devine evidentă și ca o măsură de siguranță trebuie să ne ridicăm vocile împotriva acestor măsuri distrugătoare!
“`
