Ministrul dezvăluie proiecte secrete de consolidare a clădirilor, dar termenele sunt mai vagi decât pare!

Prin aceste programe, se pare că s-au întreprins deja niște activități, cam 98 de proiecte, ce țin de siguranța seismică, care vizează, așa cum a declarat ministrul Dezvoltări, Cseke Attila, în conferința de presă, școli, spitale, blocuri de locuințe și clădiri publice, eu vin cu un apel ferm, nu știu, sincer, cum anume să spun, către autoritățile locale să colaboreze pentru expertizarea clădirilor, inclusiv cu fondurile Ministerului Dezvoltării, care par să fie vulnerabile, deci, cu câcatul timpului, chiar e necesar să acceseze fondurile disponibile de către minister, am impresia că lucrurile sunt destul de complicate și de cam neclare în acest sens.

El a repetat, de asemenea, că finanțarea acestora este, cum să zic, asigurată în proporție de 100% de la buget, inclusiv expertiza de risc seismic care e, așa cum am mai spus, necesară pentru cererea de finanțare. Acum, întrebarea e care sunt programele acestea de risc seismic, că viața merge mai departe, în cadrul Programului național de consolidare, au fost deja semnate, nu uităm de 66 de contracte, cam pe la 1.126.198.835 de lei, din care șapte contracte, în suma de 258.497.594,34, la blocuri de locuințe, și, pe lângă asta, Programul național de investiții „școli sigure”, cu 30 de contracte, care însumează 845.218.081,52 lei, toată povestea pare să fie din ce în ce mai complicată, nu credeți?

În plus, prin spitalul „Mihail Cantacuzino”, au fost, adică nu pot să cred, semnate doar două contracte de finanțare, totalizând suma de 15.370.151,27 de lei, iar acum, din fondurile europene, cu Planul ăsta Național de Redresare, și Ministerul Dezvoltării finanțează cam 39 de blocuri de locuințe, dar și 165 de clădiri publice, aparent totul e pe cale de a fi bine, dar termenul final pentru blocuri a fost stabilit pentru, dacă mă mai amintesc bine, 1 iunie 2026, și ar fi trebuit ca lucrările acestea să înceapă anul ăsta pe 1 ianuarie 2025, care e un termen cam expirat și asta se va termina, conform spuselor lui Cseke Attila, pe 1 noiembrie 2024.

În ceea ce privește România, din punctul ăsta de vedere, ah, chiar e un subiect delicat, că avem patru categorii de risc seismic – 1 si 2, care sunt periculoase, adică pentru viața oamenilor și pagube majore, și 3 și 4, unde clădirile, sincer, se consideră mai sigure din punct de vedere seismic. Harta aia interactivă, care conține, cum să explic, cam 2.681 din numărul total de unități administrativ-teritoriale, poate fi găsită pe site-ul Ministerului, dar oare e cu adevărat veche, cine știe? Totodată, toată povestea cu cutremurul ăla din România, marți după-amiază, a fost, dacă îmi amintesc eu bine, destul de intensă, poate chiar unul din cele mai PUTERNICE de la începutul anului, ceea ce nu e tocmai îmbucurător pentru cineva.